În adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu şi grec, căci toţi au acelaşi Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce-L cheamă. – Romani 10:12
Lumea noastră este un imens câmp de bătălie între Dumnezeu şi Satana. Pe de o parte, Dumnezeu încearcă să salveze şi să unească omenirea cu cimentul dragostei Sale necondiţionate. Pe de cealaltă parte, Satana încearcă să ne îndrume greşit şi să divizeze omenirea cu tăişul egoismului său fără limită. El a produs fisuri sociale profunde peste tot în lume, prin rele precum naţionalismul, sistemul tribal şi rasismul.
În discursul său la Reichstag-ul german, din 30 ianuarie 1939, Adolf Hitler prezicea: „Astăzi voi fi din nou profet: dacă bancherii internaţionali evrei din Europa şi din afara ei vor izbuti să arunce din nou popoarele într-un război mondial, atunci rezultatul nu va fi o bolşevizare a lumii şi, în consecinţă, victoria evreilor, ci anihilarea rasei iudaice în Europa.”
Hitler a adus la îndeplinire profeţia lui antisemită în cea mai teribilă manieră cu putinţă.
Cu totul diferit, creştinismul autentic trece peste orice barieră culturală, etnică şi socială, privind oamenii ca parte a unei singure rase. Deja în Vechiul Testament, era mesianică a fost portretizată ca fiind vremea când evreii şi neamurile aveau să se închine împreună în templul lui Dumnezeu, care mai târziu avea să devină „o casă de rugăciune pentru toate neamurile” (Isaia 56:1-8). După cum spunea şi Simeon, Hristos a venit să aducă mântuire la „toţi oamenii,” incluzându-i şi pe evrei, şi pe greci (Luca 2:30-32). Pavel a putut afirma că „nu este nicio deosebire între iudeu şi grec, căci toţi au acelaşi Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce-L cheamă” (Rom. 10:12). Apoi el a adăugat: „Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască; fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus” (Gal. 3:28).
Dragostea lui Dumnezeu este suficient de puternică pentru a ne aduce într-o singură frăţie. Cei care sunt în Hristos nu „mai sunt nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunt împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu” (Efes. 2:19). Doar dragostea lui Dumnezeu ne poate împu-ternici să îi iubim chiar şi pe vrăjmaşi, fie că sunt iudei sau evrei (Matei 5:43-48). Astăzi eşti invitat să fii un zidar al lui Dumnezeu, care să repare fisurile rasiale şi sociale din jurul tău cu cimentul dragostei infinite a lui Dumnezeu. Atunci, şi doar atunci, lumea va putea să fie martoră la puterea transformatoare a religiei noastre!
