Voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n-are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată! – Isaia 55:1
Ce situaţie stânjenitoare când, după ce ai luat masa la un restaurant bun şi vine factura, tu nu ai suficienţi bani pentru a o plăti! Este prea umilitor să trebuiască să „speli vase” pentru a plăti masa! În 8 februarie 1949, Frank McNamara a luat cina în interes de afaceri la restaurantul Major’s Cabin Grill, din New York. Când i-au adus factura şi-a dat seama că şi-a uitat portofelul. Cumva a reuşit să iasă din încurcătură, dar atunci a hotărât că trebuie să fie şi o altă metodă de plată decât banii lichizi. Împreună cu avocatul lui, Ralph Schneider, şi prietenul Alfred Bloomingdale, McNamara în cele din urmă a creat Diners Club Card, care să fie folosit în principal pentru călătorii şi distracţii.
Deşi unele companii petroliere şi magazine mari deja emiteau propriile lor carduri, Diners era primul card de credit pe scară largă. Biroul Recensământului din Statele Unite spune că în anul 2000 existau 1,43 miliarde de carduri de credit doar în Statele Unite.
Cardurile de credit ne permit să virăm plăţile anticipate la vremea stabilită. Tot aşa, în vremurile Vechiului Testament, păcătoşii care se pocăiau erau pe deplin salvaţi, având asigurarea că plata deplină a răscumpărării avea să fie făcută la crucea de pe calvar. În Vechiul Testament, mântuirea era atât de eficientă, încât Enoh, Moise şi Ilie au fost luaţi la cer cu secole înainte ca Hristos să fi plătit preţul răscumpărării. Dar ce li s-ar fi întâmplat dacă Hristos ar fi eşuat?
Ni se spune că Hristos Şi-a asumat natura umană cu posibilitatea de a păcătui. Dacă ar fi eşuat, „Satana ar fi triumfat şi lumea ar fi fost pierdută”. Dar pentru noi, El „Şi-a asumat riscul eşecului şi pierderii veşnice” (Hristos, Lumina lumii, pp. 88, 131). Ce consecinţe vaste ar fi avut această „pierdere veşnică” nu putem şti şi ar trebui să evităm speculaţiile în acest sens.
Lăudat fie Domnul! Hristos a plătit pentru mântuirea întregii omeniri, inclusiv a credincioşilor din Vechiul Testament care au fost mântuiţi anticipat! Noi nu avem de plătit nicio datorie. Mai bine spus, Hristos chiar a plătit mai mult decât preţul salvării noastre, căci „unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult” (Rom. 5:20). Să fim recunoscători şi să ne bucurăm pentru cel mai preţios dar al Său pentru noi toţi!
