Legământul necurmat

    Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat. – Exodul 31:16

    Începuturile umile pot avea rezultate uriaşe! Acesta a fost cazul bogatului arsenal de publicaţii adventiste cu privire la Sabat.

    William Miller spunea în „Lecture on the Great Sabbath” (1842) că „Sabatul care rămâne trebuie păzit în prima zi a fiecărei săptămâni, ca un semn necurmat.” Predicatorul millerit Thomas M. Preble a răspuns afirmaţiei lui într-un articol, „The Sabbath”, publicat în Hope of Israel, 28 februarie 1845. La scurtă vreme după aceea, Preble şi-a extins articolul şi l-a publicat într-o broşură intitulată A Tract, Showing that the Seventh Day Should Be Observed as the Sabbath, Instead of the First Day; „According to the Commandment” (1845).

    Preble susţinea că (1) „doar un singur fel de Sabat i-a fost dat lui Adam şi pentru noi rămâne unul singur” şi astăzi (Evr. 4:4-11); (2) la cruce au luat sfârşit doar sabatele ceremoniale, şi nu Sabatul moral original; (3) „în mod evident, ucenicii păzeau prima zi a săptămânii ca o sărbătoare, în amintirea învierii lui Hristos, dar nu ca Sabat; (4) schimbarea postapostolică de la Sabat la duminică a fost lucrarea „cornului celui mic”, care se încumeta să schimbe „vremurile şi legea” (Dan. 7:25); (5) „dacă copiii lui Dumnezeu sunt adevăratul Israel,” atunci şi noi ar trebui să păzim Sabatul şi (6) „noi ar trebui să începem Sabatul vinerea seara şi să îl încheiem sâmbătă seara.”

    Articolul lui Preble l-a convins pe Joseph Bates, din Fairhaven, Massachusetts, să accepte Sabatul zilei a şaptea, iar mai târziu acesta a scris în broşurile sale despre acest subiect. Bates a devenit cel mai influent dintre primii adventişti de ziua a șaptea care i-au condus pe foştii mille-riţi să accepte Sabatul. Printre ei era şi un cuplu proaspăt căsătorit, James şi Ellen White. În cele din urmă, J. N. Andrews a devenit cel mai de seamă teolog despre Sabat pe care l-a avut denominaţiunea.

    Ca un legământ necurmat între Dumnezeu şi copiii Săi credincioşi, Sabatul zilei a şaptea a străbătut veacurile ca un canal de binecuvântări divine pentru omenire. Şi tu eşti invitat să păzeşti această zi sfântă, ca un memorial al creaţiunii şi răscumpărării lui Dumnezeu (Evr. 4:4-11) şi ca o pregustare a păzirii sale veşnice (Is. 66:22-23). Sabatul poate aduce o semnificaţie nouă în vieţile noastre ocupate!

    Legământul necurmat - 2018. Ca un legământ necurmat între Dumnezeu şi copiii Săi credincioşi, Sabatul zilei a şaptea a străbătut veacurile ca un canal de binecuvântări divine pentru omenire. Şi tu eşti invitat să păzeşti această zi sfântă, ca un memorial al creaţiunii şi răscumpărării lui Dumnezeu şi ca o pregustare a păzirii sale veşnice.
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...