Întotdeauna credincios

    Fii credincios până la moarte şi-ţi voi da cununa vieţii. – Apocalipsa 2:10

    În noiembrie 2013 am vizitat împreună cu soţia mea statuia din bronz a lui Hachiko din faţa gării din Tokyo, Japonia. Gara şi această statuie au readus la viaţă nişe scene emoţionante din filmul Hachi: A Dog’s Tale. Povestea care a inspirat filmul a început în 1924, când Hidesburo Ueno, un profesor de agricultură de la Universitatea din Tokyo, şi-a luat un animal de companie, pe Hachiko, un câine. De atunci încolo, Hachiko alerga bucuros la gara din apropiere, Shibuya, să îl întâmpine pe stăpânul lui când se întorcea de la lucru.

    Rutina aceasta zilnică a continuat până în mai 1925, când profesorul Ueno a suferit o hemoragie cerebrală şi a murit. La mai bine de nouă ani după moartea lui Ueno, Hachiko venea la gară în fiecare zi, exact la ora la care trebuia să ajungă stăpânul lui. Unii oameni chiar s-au comportat urât cu el, dar el nu a renunţat. Hachiko a murit în 8 martie 1935, lăsând în urmă un exemplu gingaş al credincioşiei necondiţionate.

    Aflându-mă în acel loc turistic, prin mintea mea au trecut mai multe gânduri: De ce a rămas câinele atât de loial stăpânului său mort pentru tot restul vieţii sale? De ce noi, oamenii, ne încălcăm cu atâta uşurinţă angajamentul căsătoriei, legăturile de prietenie şi chiar relaţia noastră personală cu Dumnezeu? De ce la biserică noi cântăm imnuri pe deplin consacraţi lui Dumnezeu, în timp ce stilul nostru de viaţă şi comportamentul nostru nu susţin ceea ce mărturisim a crede? Ca oameni păcătoşi, avem tendinţa să ne pese mai mult de noi înşine şi de preocupările noastre decât de ceilalţi şi de simţămintele lor.

    Povestea lui Hachiko este un simbol elocvent al spiritului de sacrificiu, al credincioşiei şi al angajamentului faţă de ceilalţi. Ar trebui să ne inspire să rămânem credincioşi fizic şi emoţional soţului sau soţiei, să cultivăm relaţiile de familie şi sociale şi, mai presus de orice, să „facem din Hristos primul şi ultimul, cel mai bun în toate” (Mărturii pentru biserică, vol., p. 459).

    Cât de diferită ar putea fi lumea noastră dacă ne-am concentra mai puţin pe noi înşine şi am fi mai gânditori şi mai credincioşi! Adam Clarke declara: „Dacă eşti credincios, vei avea acea onoare care vine de la Dumnezeu: Duhul Său va spune în inima ta: Bine, rob bun şi credincios’” (The Preacher’s Manual, p. 11). Chiar mai mult, în ultima zi, Însuşi Dumnezeu îţi va spune: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii” (Matei 25:34).

    Întotdeauna credincios - 2018. Cât de diferită ar putea fi lumea noastră dacă ne-am concentra mai puţin pe noi înşine şi am fi mai gânditori şi mai credincioşi! Adam Clarke declara: „Dacă eşti credincios, vei avea acea onoare care vine de la Dumnezeu: Duhul Său va spune în inima ta: Bine, rob bun şi credincios’”
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...