Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. – Proverbele 11:13
Probabil că niciun alt secret nu a generat atât de multă curiozitate şi speculaţii de-a lungul timpului ca formula pentru Coca-Cola. După câteva experimente preliminare, în 29 martie 1886, farmacistul John Pemberton (1831–1888) a fabricat în curtea lui primul amestec din ceea ce mai târziu a devenit Coca-Cola. Primul amestec a fost creat cu Kolanuts (pentru cafeină) şi frunze de cacao. La începutul lunii mai, formula se vindea deja în Jacob’s Pharmacy din Atlanta pentru mai multe probleme de sănătate, inclusiv indigestie, dureri de cap, mahmureli şi chiar impotenţă.
Astăzi, ingredientele Coca-Cola sunt menţionate pe sticlele şi dozele de suc, dar „aromele naturale” – cunoscute şi ca „7X” extracte din plante – rămân o necunoscută. Acesta a fost considerat „secretul comercial păstrat cu cea mai mare grijă din lume.” Se spune că doar doi angajaţi cunosc formula în acelaşi timp şi niciodată nu pot călători în acelaşi avion, ca măsură de siguranţă în cazul în care se prăbuşeşte. Când unul dintre ei moare, celălalt trebuie să transmită formula unei alte persoane de încredere. Chiar şi aşa, mulţi pretind că au descoperit formula secretă.
Dar am putea întreba: care secrete ar trebui păstrate şi care nu? Există o diferenţă între secretele bune şi rele? Multe strategii industriale, co-merciale şi militare sunt păzite foarte bine, dar ce putem spune despre relaţiile interpersonale? O zicală anonimă sună astfel: „A avea secrete faţă de cineva este ca și cum ai minţi acea persoană. Este tot lipsă de onestitate.” O altă zicală spune: „Dacă o relaţie trebuie ţinută în secret, atunci nu ar trebui să fii în acea relaţie.” Ca creştini, vieţile noastre ar trebui să fie transparente, fără nicio agendă ascunsă. Dar acest lucru nu este o scuză pentru a începe să bârfeşti, aşa cum fac unii.
Psihologilor şi consilierilor li se cere legal să ţină secretul clienţilor lor. În Proverbele 11:13 suntem avertizaţi că „cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat”.
Este adevărat că Dumnezeu va descoperi la final toate secretele oamenilor (Prov. 12:3). Dar ar trebui să ne amintim şi că „multe, foarte multe mărturisiri n-ar fi trebuit să fie rostite vreodată în auzul martorilor, căci rezultatul este acela pe care judecata limitată a fiinţelor trecătoare nu l-a anticipat” (Mărturii pentru biserică, vol. 5, p. 645). Să fim corecţi cu ceilalţi şi cu noi înşine!
