Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?” – Luca 10:26
Ai avut vreodată o dispută cu cineva care nu vede lucrurile din perspectiva ta? Neavând o bază comună, discuţiile pot continua aproape la nesfârşit fără un progres vizibil. Asta i s-a întâmplat lui Martin Luther la faimoasa dezbatere de la Leipzig, din 1519, considerată una dintre cele mai mari dezbateri din istorie.
Între mişcarea protestantă în dezvoltare şi Biserica Romano-Catolică era tot mai multă tensiune. După multe discuţii, ambele grupe au căzut de acord să aibă o dezbatere academică la Leipzig, în Germania.
Evenimentul a fost deschis în mod oficial pe 27 iunie. Johann Eck apăra Biserica Romano-Catolică şi Andreas Carlstadt reprezenta partea protestantă de la Wittenberg. Datorită abilităţii sale retorice, Eck reuşea să convingă audienţa. Cu citirea lui monotonă, Carlstadt oferea un conţinut bun pentru înregistrările care se făceau acolo, dar pierdea teren în faţa ascultătorilor.
Deja văzut bine de mulţi dintre spectatori, Eck a considerat că era timpul să îl aducă chiar pe Luther în arenă. În dimineaţa zilei de 4 iulie 1519, „cei doi mari participanţi la dezbateri” au început disputa. Luther îşi dădea seama că trăia unele din cele mai cruciale zile din viaţa lui. Pentru el era prea mare miza acelei dezbateri! Din cauza lipsei unui teren comun între cei doi, nu s-a ajuns la niciun consens. În timp ce Luther a încercat să rămână credincios la ceea ce scria în Scriptură, Eck răstălmăcea Biblia pentru a susţine autoritatea papei şi a tradiţiei catolice. Astfel, dezbaterea s-a încheiat în 14 iulie, lăsând audienţa împărţită între cele două metode contradictorii de interpretare a Bibliei şi din cauza prejudiciilor personale.
Putem învăţa câteva lecţii importante din această dezbatere. În primul rând, nu toţi cei care au aptitudini retorice sunt mai bine înrădăcinaţi în adevăr. În multe cazuri, retorica este folosită pentru a acoperi informaţia nesigură şi distorsionată. În al doilea rând, înainte de a studia Biblia cu cineva, noi ar trebui să fim siguri că persoana respectivă îi acceptă autoritatea şi este dispusă să permită Scripturii să se interpreteze singură. Într-o lume cu atât de multe interpretări contradictorii ale Bibliei, noi suntem chemaţi de Dumnezeu să înălţăm „Biblia, şi numai Biblia, ca măsură a tuturor învăţăturilor şi ca temelie a tuturor reformelor” (Tragedia veacurilor, p. 595).
