Colegiul Madison

    Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. – Deutronomul 6:6-7

    Educaţia creştină înseamnă a face ucenici care să poarte mai departe modelul lui Hristos de slujire mântuitoare pentru omenire. Acest model ar trebui să caracterizeze fiecare profesor adventist şi fiecare instituţie de educaţie adventistă. Doar câteva instituţii de educaţie şi-au format ideea în mod eficient de „slujire” jertfitoare de sine, aşa cum a făcut-o Nashville Agricultural and Normal School (redenumită în 1937 ca Madison College), din Madison, Tennessee.

    Ellen White a avut o povară specială pentru lucrarea din sudul Statelor Unite. Astfel că, în 1904, E. A. Sutherland şi Percy T. Magan şi-au dat demisia din funcţiile lor la Emmanuel Missionary College (Universitatea Andrews de astăzi) şi s-au mutat la Nashville. Urmând sfatul lui Ellen White, ei au cumpărat o fermă de 160 de hectare pentru a face acolo o instituţie educaţională care se întreţinea singură. În Review and Herald din 18 august 1904, ea făcea apel: „Acum, când aceşti fraţi vor merge în Sud să facă lucrare de pionierat într-un câmp dificil, noi cerem poporului nostru să îşi facă lucrarea cât se poate de eficient, susţinându-i în înfiinţarea noii şcoli lângă Nashville.”

    Întreg sistemul educaţional de la Madison se baza pe sacrificiu de sine, pe o economie strictă şi durabilă şi pe un plan de studiu major şi autoguvernare, cu studierea Bibliei ca trăsătură de bază. Ca o comunitate familială mare, profesorii şi studenţii lucrau împreună şi studiau împreună. Pentru Sutherland, „şcoala noastră nu trebuie doar să îi pregătească pe studenţi pentru viaţă, ci trebuie să le permită să experimenteze viaţa”. Studenţii trebuiau să plece de la Madison College şi să înceapă să perpetueze modelul acestei şcoli. Instruirea primită acolo a fost atât de eficientă şi inspiratoare, încât absolvenţii şcolii Madison au înfiinţat aproximativ 40 de alte şcoli cu autofinanţare în comunităţile sărace din sudul Statelor Unite.

    Timpurile s-au schimbat, şi astăzi mulţi dintre noi sunt mai interesaţi de drepturile şi privilegiile lor decât de a sacrifica pentru cauza lui Dumnezeu. Slujirea altruistă este un principiu creştin universal. Ce diferenţă am putea face reîntorcându-ne la spiritul de simplitate şi slujire care a caracterizat anii de aur ai Colegiului Madison!

    Colegiul Madison - 2018. Astăzi mulţi dintre noi sunt mai interesaţi de drepturile şi privilegiile lor decât de a sacrifica pentru cauza lui Dumnezeu. Slujirea altruistă este un principiu creştin universal. Ce diferenţă am putea face reîntorcându-ne la spiritul de simplitate şi slujire care a caracterizat anii de aur ai Colegiului Madison!
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Clasa în care ai un diriginte și mai mulți profesori

    Dacă, la o analiză personală, ajungi la concluzia că ceva te împiedică să vezi cu ochi buni o persoană sau dacă simți rețineri în privința cuiva, nu ignora trăirea respectivă, caută modalități de a elimina antipatia și resentimentele. Vezi de ce nu poți suporta pe cineva, apoi abordează acele lucruri cât sunt încă la stadiul de început. Ține minte ce spune Biblia: „Biruiește răul prin bine!”

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...