Hughenoții

    Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. – Matei 24:9

    Orice creştin adevărat trebuie să plătească un preţ pentru credinţa lui. Acel preţ variază în funcţie de circumstanţele în care se află şi nivelul angajamentului său faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Foarte puţini oameni au plătit un preţ atât de mare pentru credinţa lor ca preţul plătit de hughenoţi, protestanţii calvinişti francezi. Un val mare de violenţă din partea gloatei de catolici împotriva hughenoţilor a început în seara de 23-24 august 1572 şi a rămas în istorie ca Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu. A început în Paris şi s-a extins înspre alte centre urbane şi sate, ţinând mai multe săptămâni. Estimările moderne ale numărului de morţi din toată Franţa variază între 5 000 şi 30 000.

    Edictul de la Nantes (1598) semnat de Henric al IV-lea al Franţei le oferea hughenoţilor toleranţă religioasă majoră. Dar în 1685, Ludovic al XIV-lea a revocat acest edict, lucru care a făcut să crească ostilitatea împotriva hughenoţilor şi a făcut ca 400 000 dintre ei să fugă ilegal din Franţa pentru a-şi scăpa viaţa.

    În 1730, o fată hughenotă de 19 ani a fost arestată şi dusă în Turnul din Constance, în oraşul Aigues-Mortes din sudul Franţei. Numele ei era Marie Durand (1711–1776), acuzaţia fiind că avea un frate care era pastor protestant. Tot ce trebuia să facă pentru a ieşi din închisoare era să spună: „Retractez.” În schimb, ea a gravat pe una din pietrele din pereţii închisorii cuvântul „RESISTER” (rezist). Ea a petrecut 38 de ani (1730–1768) în închisoare din cauza credinţei ei!

    Tu ai fi dispus să plăteşti un aşa preţ pentru credinţa ta? Lăudat fie Domnul dacă da. Există un contrast major între convingerea de nestrămutat a creştinilor martiri şi crezurile ajustabile ale creştinismului nostru pluralist. Martirii au trăit într-o vreme de intoleranţă religioasă. Pentru ei, adevărul era adevăr, indiferent de circumstanţe şi de ce spuneau autorităţile politice şi ecleziastice.

    Vremurile s-au schimbat, şi astăzi, în multe ţări din lume avem binecuvântarea libertăţii religioase. Dar, din nefericire, efectul advers al libertăţii tinde să fie lipsa de angajament, Multor creştini de astăzi le place să fie corecţi din punct de vedere politic! Să ne bucurăm de libertatea pe care o avem, dar fără a ne pierde angajamentul faţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi dispoziţia de a plăti preţul pentru credinţa noastră.

    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    Al doisprezecelea ucenic

    Poate că ai și tu uneori sentimentul că locurile sunt ocupate, că alții au fost deja chemați, că ei știu deja totul. Nu lăsa descurajarea sau resemnarea să aibă controlul; acceptă atitudinea de voluntar. Implică-te acolo unde se ivește ocazia; fii prezent la acțiunile bisericii și ale familiei tale! Echipa lui Dumnezeu fie se va completa, fie se va lărgi și atunci vei primi legitimația de titular. Nu e nevoie să faci spectacol, ci slujește cu discreție; El va ști!

    Al doisprezecelea copil al lui Iacov

    Numele nostru este săpat adânc în palmele Mântuitorului, nu este un simplu tatuaj, ci El a plătit cu viața această răscumpărare. Poartă-te în așa fel încât să fie mândru când ți se rostește numele undeva.

    Unsprezece minute

    Nu poți schimba trecutul, dar poți lumina prezentul și viitorul. Chiar dacă e dureros, îngroapă ceea ce nu mai poți schimba, depozitează la locul vechiturilor și deschide o fereastră spre azi, spre ceea ce poți fi și face acum. Poate că ceilalți au stricat trecutul, dar azi tu poți construi ceva mult mai luminos. Ieși din pivnița amintirilor și aprinde lumina! Mântuitorul stă cu mâna întinsă și vrea să îți încredințeze o altă formulă de viață, diferită, ruptă de trecut.

    A unsprezecea poartă – de Iacint

    La rândul nostru, și noi putem fi o reflexie a luminii care vine de la Dumnezeu spre cei ce trăiesc anonim sau ascunși de rușine ori de teamă. Dacă ei încă nu Îl văd pe Dumnezeu, noi am putea să le arătăm măcar puțin din ceea ce este El pentru viața noastră. Cu un mic efort și cu puțină bunăvoință, am putea să-i punem pe ceilalți în valoare mai mult decât o facem acum sau decât facem pentru noi înșine.

    Publicate astăzi

    Al doisprezecelea ucenic

    Poate că ai și tu uneori sentimentul că locurile sunt ocupate, că alții au fost deja chemați, că ei știu deja totul. Nu lăsa descurajarea sau resemnarea să aibă controlul; acceptă atitudinea de voluntar. Implică-te acolo unde se ivește ocazia; fii prezent la acțiunile bisericii și ale familiei tale! Echipa lui Dumnezeu fie se va completa, fie se va lărgi și atunci vei primi legitimația de titular. Nu e nevoie să faci spectacol, ci slujește cu discreție; El va ști!

    Răbdarea este o roadă

    Dacă îi permitem lui Hristos să ne dea puterea de a exercita răbdarea atunci când avem nevoie ea, vom descoperi adevărata libertate care ne scoate de sub stăpânirea propriilor emoții, pentru a trăi ca aceia care au fost schimbați după asemănarea cu Hristos.

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    Nevoia de prieteni

    Ne rugăm ca aceia care își aleg acum drumul în viață să găsească frumusețea în oamenii lui Dumnezeu. PROVOCARE: Fă o listă cu toți tinerii și copiii din biserica ta pe care îi cunoști! Roagă-te săptămâna aceasta pentru fiecare dintre ei!

    „Csak az Úrban van minden igazság és erő”

    „Magamra esküdtem és igazság jött ki számból, egy szó, mely vissza nem tér: hogy minden...