O căsătorie umilă

    Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul. – Eclesiastul 4:9-10

    Ceremoniile de nuntă sunt ocazii speciale în care miresele devin prinţese, purtând rochia visurilor lor. Unii specialişti sugerează că „alegerea rochiei de mireasă este mai mult decât o simplă probă… este un proces – o amintire în devenire” (Olivelli Cape Town). Dar nu fiecare cuplu îşi poate permite o ceremonie ostentativă.

    Duminica, 30 august 1846, James Springer White şi Ellen Gould Harmon au stat înaintea lui Charles Harding, judecător de pace, în Portland, Maine, pentru a se căsători. Nu a fost nicio ceremonie de nuntă şi Ellen nu a purtat vreo rochie specială de nuntă. Alegând să nu fie o povară pentru ceilalţi, James a lucrat pentru o vreme transportând pietre pe calea ferată, fără a primi ce merita pentru munca lui. Mai târziu a început să spargă lemne de dimineaţa până seara pentru a câştiga 50 de cenţi pe zi. La mijlocul anului 1848, el şi alţi doi prieteni au luat 40 de hectare de teren pentru a le cosi, câștigând un dolar și jumătate pe hectar. El se bucura: „Lăudat fie Domnul! Sper să pot obţine câţiva dolari de aici pentru a-i folosi în cauza lui Dumnezeu.”

    După ce s-au stabilit în Rochester, New York, în 1852, Ellen a descris noua ei casă: „Am închiriat o casă veche cu suma de o sută şaptezeci şi cinci de dolari pe an. Am instalat maşina de tipărit în casă. … Aţi zâmbi dacă aţi putea vedea mobila pe care o folosim. Am cumpărat două paturi vechi cu douăzeci şi cinci de cenţi fiecare. Soţul meu mi-a adus acasă şase scaune vechi, pentru care a plătit un dolar, dar nu sunt două la fel. La scurt timp după aceea a venit cu alte patru scaune vechi, fără fund, pentru care a plătit şaizeci şi doi de cenţi. Partea de lemn este în stare bună, iar eu le-am confecţionat funduri din material textil. Untul este atât de scump, încât nu îl putem cumpăra, nu ne putem permite să cumpărăm nici măcar cartofi. Folosim sos în loc de unt şi napi în loc de cartofi. Am servit prima noastră masă pe o tablă aşezată pe două butoaie de făină goale. Suntem dispuşi să suportăm lipsurile, dacă prin aceasta putem ajuta la înaintarea lucrării lui Dumnezeu” (Schiţe din viaţa mea, p. 142).

    Acesta era spiritul de jertfire de sine şi angajament al pionierilor adventişti pentru a răspândi întreita solie îngerească în zilele de început ale mişcării. Vremurile s-au schimbat. Dar ce putem face pentru a continua şi încheia lucrarea în acelaşi spirit?

    O căsătorie umilă - 2018. „Suntem dispuşi să suportăm lipsurile, dacă prin aceasta putem ajuta la înaintarea lucrării lui Dumnezeu” Ellen White. Acesta era spiritul de jertfire de sine şi angajament al pionierilor adventişti pentru a răspândi întreita solie îngerească în zilele de început ale mişcării. Vremurile s-au schimbat. Dar ce putem face pentru a continua şi încheia lucrarea în acelaşi spirit?
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    Cinci degete

    În lumea lui Dumnezeu, situația stă în felul următor, după cum o rezumă Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt tare”; „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”

    Umflăturile de aur

    Dacă vrei să nu te îngrijoreze Cuvântul lui Dumnezeu, nu face din citirea lui o raritate, un eveniment; citește zilnic, uneori mai mult, alteori mai puțin, dar fă efortul să citești zilnic. Vei găsi cele mai potrivite promisiuni ale lui Dumnezeu, vei descoperi mustrări sau avertismente. Pentru cineva care citește în mod constant Scriptura, ea nu va deveni o sursă de frică, ci de încurajare și, mai mult decât atât, ea va fi o călăuză foarte sigură prin deciziile vieții.

    Piramida lui Maslow

    Când te străduiești să-i înveți pe alții, vei deveni tu însuți mai bun. Efortul de a fi sprijinul cuiva în nevoie ne face pe noi să ne simțim și să fim mai puternici. Vor crește cu adevărat doar cei care îi încurajează pe alții să crească și să se dezvolte.

    Cinci seturi maximum

    Oricât ți s-ar părea că Diavolul mai are putere, oricât ai avea impresia că el încă mai poate câștiga ceva, ține minte că, odată cu jertfa de pe Golgota, Satana este un dușman învins. El a fost izolat aici pe pământ și aici va sfârși după ce va fi judecat în fața universului întreg. Oricât ar vrea el să ne temem de puterile lui, să știi că el este mai slab decât orice copil care se pleacă pe genunchi și se roagă în numele Mântuitorului Isus. Prin forțele noastre putem să fim oricând învinși, dar în puterea și cu ocrotirea Domnului nostru, niciodată.

    Publicate astăzi

    Cinci degete

    În lumea lui Dumnezeu, situația stă în felul următor, după cum o rezumă Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt tare”; „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”

    Țărmul păcii

    Ori de câte ori închid ochii și stau în liniște, imaginația mă poartă din nou în acest loc al solitudinii profunde și calme unde găsesc pace și unde Îl găsesc pe Dumnezeu. Iată ce mi-a oferit Isus: un țărm al păcii.

    Mintea şi comportamentul

    Soluția la toate provocările noastre nu este să ne îngrijorăm pentru că ne îngrijorăm, ci să renunțăm la aceste gânduri, să le înlocuim cu altele care edifică și duc spre o rezolvare. Astăzi supune-ți gândurile lui Isus Hristos și rezultatele te vor surprinde!

    Încurajează-i pe copii și pe tineri!

    Doamne, fă-mă atent și disponibil copiilor și tinerilor din preajma mea și dă-mi mereu un cuvânt de încurajare pentru ei! PROVOCARE: Fă-ți obiceiul ca în fiecare Sabat să apreciezi și să încurajezi un copil sau tânăr de la tine din biserică!

    Zűrzavar a városokban

    „A gonosz emberek pedig és az ámítók növekednek a rosszaságban, eltévelyítvén és eltévelyedvén.” (2Tim 3,13)„Isten...