Poduri ale speranței

    Din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire prin credinţa în Hristos Isus. – 2 Timotei 3:15

    Educaţia este cheia care descuie două uşi principale. Prima este cheia de acces înspre trecut, cu înţelepciunea adunată de generaţiile anterioare. A doua este uşa înspre viitor, care oferă speranţă pentru o viaţă plină de demnitate. Kofi Annan, fostul secretar general al Naţiunilor Unite, sugera că „alfabetizarea este un pod care te duce de la nefericire la speranţă”.

    Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), articolul 26, spune că „orice persoană are dreptul la educaţie” şi că „educaţia elementară trebuie să fie obligatorie”. Cu scopul de a încuraja naţiunile şi comunităţile să ajungă la acest scop, pe 17 noiembrie 1965, UNESCO a declarat ziua de 8 septembrie ca „Ziua Internaţională a Alfabetizării”. Chiar şi aşa, în 2013 încă mai erau 774 de milioane de adulţi – dintre care 64% femei – care încă nu ştiu să citească şi să scrie. În 2015, un raport al Naţiunilor Unite făcea cunoscut că mai mult de o sută de milioane de copii la nivel mondial nu frecventează şcoala.

    Preocupată de această problemă gravă, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea a emis la Sesiunea Conferinţei Generale din 1995 de la Utrecht, Olanda, o declaraţie oficială despre alfabetizare. Documentul atrăgea atenţia că „incapacitatea de a citi are un impact asupra fiecărui aspect din viaţa personală – puterea de a realiza un câştig, şanse în carieră, acces la informaţii despre îngrijirea sănătăţii şi chiar capacitatea de a creşte copii aşa cum trebuie. Fără aptitudinea de a citi, puţine uşi ale oportunităţilor vor fi deschise vreodată.”

    Dintr-o perspectivă mai religioasă, în document se mai spunea: „Adventiştii recunosc un motiv mai vital pentru a da şi altora darul citirii. Noi credem că aptitudinea de a citi Cuvântul lui Dumnezeu – vestea bună a mântuirii – nu ar trebui rezervată doar câtorva privilegiaţi. Noi susţinem că fiecare bărbat, fiecare femeie şi fiecare copil ar trebui să aibă acces la adevărurile şi la puterea înălţătoare a Bibliei.”

    În apropiere de locuinţa ta există persoane analfabete? Dacă da, poate că vei reuşi să mobilizezi comunitatea şi să înfiinţaţi un centru de influenţă pentru a-i învăţa pe analfabeţi să citească. În timp ce îşi dezvoltă capacitatea de a citi şi a scrie, le poţi descoperi învăţăturile minunate ale Cuvântului lui Dumnezeu. Făcând astfel, vei construi poduri de speranţă pentru viaţa lor de acum şi pentru veşnicie!

    Poduri ale speranței - 2018. Adventiştii recunosc un motiv mai vital pentru a da şi altora darul citirii. Noi credem că aptitudinea de a citi Cuvântul lui Dumnezeu – vestea bună a mântuirii – nu ar trebui rezervată doar câtorva privilegiaţi. Noi susţinem că fiecare bărbat, fiecare femeie şi fiecare copil ar trebui să aibă acces la adevărurile şi la puterea înălţătoare a Bibliei.
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...