Şi Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” – Matei 19:14
Întâlnirile cu pastorii şi prezbiterii locali se încheiaseră. Chiar înainte de a pleca la aeroport s-a apropiat de mine un bărbat care avea o mare povară pe inimă. Soţia lui era însărcinată şi, doar cu câteva zile înainte, examenele medicale au confirmat că bebeluşul pe care îl aşteptau avea anencefalie (mare parte a creierului lipsea). Medicul ei a sfătuit-o să meargă să facă avort, dar ea dorea să păstreze copilul. Câteva luni mai târziu, bărbatul mi-a spus că, prin harul lui Dumnezeu, bebeluşul se născuse şi chiar supravieţuise două săptămâni, oferindu-i mamei timp să îl plângă. Cât de triste sunt situaţiile în care intervine avortul spontan sau copilaşi micuţi suferă şi îşi încheie viaţa atât de repede!
Pe 20 septembrie 1860, Ellen White a dat naştere celui de-al patrulea copil, pe care l-au numit John Herbert. O lună mai târziu, ea îi scria soţului ei (care călătorea): „Este un copil foarte bolnav.” Mai târziu, ea spunea: „Pe 14 decembrie, vineri am fost chemată sus. Starea micuţului se înrăutăţise. I-am ascultat respiraţia grea şi i-am simţit încheietura în care pulsul se simţea tot mai slab. Ştiam că urma să moară. Aceea a fost o oră de chin pentru mine. Mâna nerăbdătoare a morţii era deja asupra lui. I-am urmărit respiraţia din ce în ce mai slabă până când s-a oprit. […] L-am condus la cimitirul Oak Hill, unde se odihneşte până va veni Dătătorul vieţii, va rupe legăturile mormântului şi îl va învia în nemurire. După ce ne-am întors de la înmormântare, casa mea părea singuratică. M-am simţit împăcată cu voia lui Dumnezeu, dar totuşi deznădejdea şi întristarea m-au cuprins” (Spiritual Gifts, vol. 2, p. 296).
Dar ce se întâmplă cu copiii mici care mor? În Solii alese, vol. 2, pp. 259–260 şi vol. 3, pp. 313–315 găsim nişte afirmaţii pe baza acestui subiect care ne pot fi de ajutor. Ellen White explică faptul că acei copii care mor şi au părinţi credincioşi vor fi mântuiţi, deoarece credinţa acelor părinţi „îi acoperă pe copii, la fel ca atunci când Dumnezeu Şi-a trimis judecăţile Sale asupra întâilor născuţi ai egiptenilor”. Copilaşii părinţilor necredincioşi vor fi îngrijiţi în cer de îngeri până când aceşti copii vor putea să îşi poarte singuri de grijă. Totuşi, Ellen White adaugă: „Nu putem spune dacă toţi copiii părinţilor necredincioşi vor fi salvaţi, pentru că Dumnezeu nu Şi-a făcut cunoscut scopul Său în această privinţă.” Ce binecuvântare că Dumnezeu Se îngrijeşte de noi, inclusiv de cei mici!
