Prima săptămână de rugăciune

    Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.” – Luca 11:1

    Îţi aminteşti de vreo săptămână de rugăciune care a devenit un punct de cotitură în viaţa ta? Săptămânile de rugăciune moderne de obicei sunt perioade de reînviorare spirituală prin care se doreşte consolidarea relaţiei cu Dumnezeu. Dar primele săptămâni de rugăciune ale adventiştilor urmăreau atât să adâncească experienţa convertirii, dar şi să stimuleze generozitatea. Ele chiar puteau fi numite săptămâni de slujire.

    La mijlocul anilor 1880, Biserica Adventistă creştea semnificativ, dar membrii nu erau suficient de generoşi pentru a susţine misiunea bisericii care era în continuă creştere. Multe conferinţe locale aveau datorii, lucrarea misionară în oraşe ducea lipsă de mijloace şi lucrători, International Tract and Missionary Society nu avea fonduri, misiunile externe aveau datorii mari la Review and Herald şi toate şcolile adventiste erau îndatorate şi aveau nevoie de clădiri mai mari. Cum putea fi schimbată această situaţie plină de provocări?

    Duminica, 6 decembrie 1885, în cadrul sesiunii Conferinţei Generale, s-a pus deoparte perioada 25 decembrie 1885 – 2 ianuarie 1886, pentru prima „săptămână de rugăciune” adventistă sau „săptămână de rugăciune şi smerire” (G. I. Butler). Delegaţii de la acea sesiune au făcut apel „la toţi preşedinţii de conferinţe, pastorii şi prezbiterii bisericii să acorde acestei chestiuni atenţia lor imediată şi loială şi să se asigure că fiecare biserică şi, pe cât posibil, fiecare persoană să fie informată cu privire la natura şi obiectul acestei săptămâni de rugăciune şi ca toţi să se alăture în a se smeri înaintea lui Dumnezeu şi de a pleda la El pentru o convertire mai profundă, pentru ca binecuvântarea Lui să cadă asupra lucrării înce-pute şi ca El să deschidă inimile celor care au mijloace, să îşi folosească talentul pe care Dumnezeu li l-a încredinţat pentru a trimite adevărul naţiunilor de pe pământ, să adune un popor pentru numele Său.”

    Adesea rugăciunile noastre se concentrează atât de mult asupra noastră, asupra nevoilor şi preocupărilor noastre. Chiar ne putem ruga pentru nevoile celorlalţi, dar fără să îi ajutăm. Ne putem ruga pentru predicarea Evangheliei în toată lumea, dar fără să susţinem această lucrare prin mijloacele noastre. Pe lângă rugăciune pentru noi şi alte proiecte, noi ar trebui să susţinem misiunea bisericii cu influenţa şi resursele noastre personale.

    Prima săptămână de rugăciune - 2018. Adesea rugăciunile noastre se concentrează atât de mult asupra noastră, asupra nevoilor şi preocupărilor noastre. Chiar ne putem ruga pentru nevoile celorlalţi, dar fără să îi ajutăm. Ne putem ruga pentru predicarea Evangheliei în toată lumea, dar fără să susţinem această lucrare prin mijloacele noastre.
    Alberto Timm
    Autorul acestui devoțional „Un nou început în fiecare zi”, Alberto Timm își dorește ca fiecare zi a acestui an nou să îţi aducă o experienţă mai profundă cu Domnul şi Mântuitorul nostru minunat, Isus Hristos!

    Din aceeași categorie

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...