„Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor (…) şi nu te înspăimânta de feţele lor.” – Ezechiel 2:6
În caz de atac, măgăruşul african stă faţă în faţă cu inamicul, în timp ce restul grupului se refugiază. Din acest motiv, măgarul este considerat prostuţ, deoarece se lasă foarte uşor prins. În realitate, încearcă doar să îşi protejeze teritoriul şi familia, sacrificându-se pentru ca toți ceilalţi să aibă timp să se refugieze.
Sacrificiul nu este un lucru dorit de cineva. Nu ne place să ne sacrificăm pentru ceilalţi, chiar dacă pretindem că îi iubim. Sacrificiile pe care le facem nu sunt din categoria pierderii vieţii, ci înseamnă mai degrabă renunţarea la confortul nostru sau la un mic privilegiu de care ne bucurăm. Ni se cere uneori să renunţăm la părerile noastre sau la poziţia socială pe care o avem. Sacrificăm câteodată din timpul nostru sau din banii noştri. Când întreţinem o prietenie, sacrificăm ocazii de bucurie personală, egoistă, în favoarea celuilalt. Acceptăm schimbarea unei locaţii de vacanţă de dragul celor pe care îi preţuim. Sunt sacrificii mărunte, dar le facem cu destul de multă dificultate. Să ne gândim însă cum a fost pentru Fiul lui Dumnezeu: a părăsit tronul din cer, a acceptat să devină fiinţă omenească expusă ispitirii, suferinţei şi nedreptăţii; a sacrificat belşugul de hrană din cer pentru post şi rugăciune pe pământ, iar, în final, Şi-a oferit viaţa ca jertfă pentru noi, de dragul salvării noastre. În ce fel am putea să-I mulţumim astăzi?
Provocare
Spune cuiva despre sacrificiul Mântuitorului sau oferă cartea Viaţa lui Iisus unei persoane cu care vii în contact.
