„El va binecuvânta pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici şi pe cei mari.” – Psalmii 115:13
Guguştiucii sunt hrăniţi în primele zile de viaţă cu un lichid preparat în guşa părinţilor. Astfel este evitată pieirea. Puii nu ar putea suporta altfel de hrană, încă nu sunt pregătiţii să digere ceva mai consistent decât sucul preparat de părinţi. După o perioadă de adaptare, treptat, se vor descurca în orice condiţii.
Există o perioadă şi în viaţa noastră când nu putem mânca decât lapte. Este un timp când, din punct de vedere spiritual, nu putem face faţă unor învăţături mai complexe şi nu putem înţelege diverse părţi din Scriptură sau din alte scrieri inspirate. Însă, după ce petrecem mai mult timp cu astfel de lecturi, vom observa cum lucrurile se clarifică şi pricepem chiar ceea ce altădată ni se părea imposibil de înţeles. O temă ceva mai greu de înţeles este relaţia cu Dumnezeu. Să ne temem? Să fim îngroziţi şi să fugim? Să Îl credem prea bun? Teama de care ne vorbeşte Biblia se defineşte ca respect şi admiraţie; este acea preocupare de a nu întrista şi dezamăgi pe Cineva care a făcut atât de mult pentru noi. Cel care se teme în acest sens de Dumnezeu se va simţi liniştit şi fericit în relaţie cu El. Nu avem motive de groază şi nici nu trebuie să fugim. Iubirea lui Dumnezeu ne atrage, ea ne strânge în jurul Lui. Lasă ca această atracţie să îşi facă efectul şi în viaţa ta.
Provocare
Ai vreun motiv de frică, de groază? Aşază în rugăciune acel motiv şi roagă-L pe Dumnezeu să îţi aducă pacea.
