„Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei avea pace; te vei bucura astfel iarăși de fericire.” – Iov 22:21
În trecut, scrisorile purtau peceți din ceară colorată, pe care se imprimau sigilii personale, pentru a exista siguranța că nu vor fi deschise pe drum. Și în prezent există câteva reguli de bun-simț cu privire la scrisori. Nu se deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva, nu se citește niciodată corespondența altcuiva decât cu permisiunea acestuia, nu se citește niciodată o scrisoare în public, dacă cineva ți-a adresat-o cu titlu confidențial.
Pacea este ceva foarte volatil, foarte ușor de pierdut, iar fericirea, de cele mai multe ori, este ceva de moment, apoi dispare, și oamenii o caută în permanență. Starea de pace nu e ceva dependent de condiții materiale sau de altă natură, ci atârnă de interiorul nostru. Există un factor esențial în obținerea și păstrarea păcii – Duhul lui Dumnezeu. Nu există pace reală fără Dumnezeu. Dacă cineva consideră altfel, acea persoană trăiește de fapt un fel de transă temporară obținută prin ceva substanțe sau prin autosugestie (adică autoamăgire). Nu vom avea pace dacă suntem în conflict cu alte persoane, indiferent dacă acele persoane sunt mai vinovate. Nu vom fi fericiți dacă anumite păcate sau slăbiciuni personale Îl îndepărtează pe Dumnezeu de lângă noi. Condiția ca sufletul nostru să aibă echilibru și acea stare de bine pe care o numim fericire este o legătură reală cu Mântuitorul nostru. Noi putem menține această legătură comunicând prin gândurile noastre, prin rugăciuni rostite sau tainice, prin meditație la ceea ce El a făcut și prin lectura Cuvântului Său.
Provocare
Restabilește astăzi legătura ta cu Dumnezeu.
