Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. Ioan 8:12
Să ne imaginăm că mergem pe un drum spre vârful unui munte înalt. Șoseaua urcă șerpuind și pare foarte îngustă, periculoasă în unele locuri. Dacă există parapet de protecție la marginea drumului înspre prăpastie, sentimentul poate fi unul de siguranță, dar, dacă lipsește parapetul, emoțiile și teama se vor amplifica. E posibil chiar să nu mai avem curajul să circulăm printr-o astfel de zonă.
Ei bine, imaginează-ți că, pe drumul spre Împărăția lui Dumnezeu, poruncile au rolul de parapet, ca să nu cădem în prăpastie. Ele nu îngreunează drumul, ci fac acea călătorie să decurgă în siguranță, și nu în teamă sau groază.
Te-ai întrebat vreodată de ce marea majoritate a oamenilor resping poruncile lui Dumnezeu? Oare ei înțeleg într-adevăr rolul acestora în mântuire? Sau e posibil ca acești oameni să considere poruncile niște bariere, nu o protecție ca să nu cadă în prăpastie? Tot ce se poate. Cert este că Dumnezeu nu ar fi așezat niciodată ceva care să ne îngreuneze mersul în drumul nostru spre El. Dar este cineva care dorește să pună într-o lumină falsă poruncile divine. Acesta este Satana. El ar fi foarte mulțumit dacă noi am călători pe un drum fără repere și fără siguranță, fiind astfel expuși oricând să cădem în prăpastie. Pentru el ar fi o victorie deosebită dacă noi am alege să ignorăm ori să respingem protecția pe care ne-o asigură Dumnezeu prin poruncile Lui.
Sub aparența unei libertăți iluzorii, de fapt vrăjmașul ne împinge cu toată viteza în prăpastia de lângă drumul nostru. Satana nu se bucură mai mult decât atunci când vede că un om refuză să fie atent la reperele de siguranță oferite de Tatăl nostru prin Legea Lui.
De gândit astăzi:
„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău… să nu ai alți dumnezei afară de Mine.” Aceasta este esența poruncilor lui Dumnezeu, așa începe protecția pe drumul nostru spre mântuire. Alege astăzi să fii liber și în siguranță, conducându-te după poruncile divine!
