Articolul precedentLanterna
    Articolul următorUniți spre casă!

    Primul cuvânt rostit

    În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul… El mi-a auzit glasul şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 2 Samuel 22:7

    
 
Există câteva momente-reper în viața cuiva: primul țipăt (la naștere), primul pas, primul cuvânt. Uneori părinții sunt în concurență cu privire la primul cuvânt rostit de copilul lor. Mama consideră firesc să audă numele ei, tatăl trage nădejde că el va fi primul strigat și chiar bunicii speră că ei vor avea întâietate. Realitatea arată că, de multe ori, primul cuvânt este neinteligibil și rostit chiar fără asistență, dar nu mai contează. Important pentru părinți este să audă glasul copilului lor și memorează acest timbru ca pe cea mai specială melodie din univers.

    Evident că noi nu ne amintim primul cuvânt rostit în pruncie, dar mai sunt multe ocazii pentru primul cuvânt: rostim un prim cuvânt la școală, rostim un prim cuvânt când ne îndrăgostim de cineva, rostim un prim cuvânt după botez sau după absolvirea unei școli. Uneori sunt reținute aceste prime cuvinte, alteori trec în uitare.

    Mai important decât primul nostru cuvânt este momentul și cuvântul prin care L-am întâlnit pentru prima dată pe Dumnezeu. Prin ce anume și când ne-a cucerit prezența Lui? Ne mai aducem aminte? Ce anume din vorbele Lui ne-a impresionat atât de mult, încât ne-am decis că vom fi ai Lui? Sau poate încă nu ai auzit acel cuvânt? I-ai oferit ocazia lui Dumnezeu de a-ți spune ceva? Te-ai oprit din frământările și alergările tale și L-ai lăsat să îți vorbească? Ce ți-ai dori să auzi întâi de la El? Iubire? Iertare? Prietenie? Acceptare? Ocrotire?

    De gândit astăzi:

    Cel mai bun mod de a comunica cu Dumnezeu este rugăciunea. Într-un fel inexplicabil, atunci când stăm și ne rugăm, fără grabă, chiar în tăcere, Duhul lui Dumnezeu ne aduce în atenție cuvinte pe care le-am auzit sau le-am citit, însă cărora nu le-am dat prea multă importanță; uneori ne amintește mesaje ale părinților sau ale altor persoane cărora le pasă. Dacă vrem să Îl auzim, El ne va vorbi în mod sigur.

    Primul cuvânt rostit - Devoțional tineri. Cel mai bun mod de a comunica cu Dumnezeu este rugăciunea. Într-un fel inexplicabil, atunci când stăm și ne rugăm, fără grabă, chiar în tăcere, Duhul lui Dumnezeu ne aduce în atenție cuvinte pe care le-am auzit sau le-am citit, însă cărora nu le-am dat prea multă importanță; uneori ne amintește mesaje ale părinților sau ale altor persoane cărora le pasă. Dacă vrem să Îl auzim, El ne va vorbi în mod sigur.
    Daniel Chirileanu
    Acest devoțional destinat tinerilor ne oferă rețeta reușitei în fiecare zi. Pornind de la aspecte cotidiene sau istorice, ne provoacă să gândim dincolo de obișnuit, de banal, încercând să ne aliniem viața lumii lui Dumnezeu. Regăsirea acestei lumi ne poate lumina prezentul doar în măsura în care suntem dispuși să o experimentăm. Și poate schimba viața altora doar dacă a schimbat-o mai întâi pe a noastră.

    Din aceeași categorie

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Steaua cu cinci colțuri

    Deseori, ceva ce pare atrăgător la început se poate transforma în ceva rău; în fiecare zi poate apărea ceva care ne atrage și apoi să ne demonstreze că realitatea era alta. Numai cu mintea noastră nu putem identifica pericolul din orice, din acest motiv depindem de inspirația care vine de la Dumnezeu.

    Clasa în care ai un diriginte și mai mulți profesori

    Dacă, la o analiză personală, ajungi la concluzia că ceva te împiedică să vezi cu ochi buni o persoană sau dacă simți rețineri în privința cuiva, nu ignora trăirea respectivă, caută modalități de a elimina antipatia și resentimentele. Vezi de ce nu poți suporta pe cineva, apoi abordează acele lucruri cât sunt încă la stadiul de început. Ține minte ce spune Biblia: „Biruiește răul prin bine!”

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...