Iată, pun azi înaintea voastră binecuvântarea şi blestemul: binecuvântarea, dacă veți asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru. Deuteronomul 11:26,27
Este imposibil să traversezi perioada școlii și să nu auzi măcar o dată amenințarea: „Cine copiază va primi nota 2.” Posibil că unii chiar au experimentat această „recompensă”. Te-ai întrebat vreodată de ce copiază elevii și studenții? Ce s-ar întâmpla dacă nu ar face-o?
De cele mai multe ori, scuza este că, din lipsa timpului, nu au reușit să învețe. O parte, mai puțini, spun că nu au reușit să înțeleagă o anumită temă. În realitate, într-un procent de 99%, este vorba de comoditate sau chiar de lipsa caracterului. Comoditatea se manifestă în orice domeniu, nu doar al studiului, și lipsa de caracter în acest caz implică lipsă de considerație pentru ceilalți colegi, care depun eforturi pentru a obține ceva ce unul care copiază obține pe nedrept.
Când cineva decide să copieze, în bătălia tentației din mintea și inima lui, lasă ca influența celui rău să câștige. Deși e posibil să ți se pară exagerat, să știi că influența Duhului bun conduce de regulă la sinceritate, la educarea voinței și la depășirea unui confort periculos. Conștiința trează nu ia în calcul, nici măcar ca variantă de rezervă, furtul unor cunoștințe pe care nu le deținem. De fapt, în lucrurile mărunte se măsoară și se testează caracterul cuiva. O minciună mică, o privire aruncată pe foaia celuilalt, o omisiune sau o sugestie bine calculată, fiecare dintre acestea formează un aliaj ciudat în ființa noastră, dacă le admitem. În plus, nu prea poți fi pe deplin mulțumit când știi că ai furat un rezultat; parcă mereu te uiți peste umăr și te aștepți să fii demascat.
De gândit astăzi:
Merită reținut: Mai bine sărac şi curat decât bogat şi pătat. În ființa noastră, există ceva numit „conștiință”, care va produce frământare și va da semnale de neîmplinire și disconfort atunci când deținem sau obținem ceva în mod ilicit sau prin subterfugii „șmechere”. Adevărata satisfacție o vom avea când știm că rezultatul este unul „pe bune”.