Mă veți căuta, şi Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima. Ieremia 29:13
Trei păgâni din Orient, în căutarea lor printre astrele de care erau pasionați, au descoperit ceva nou pe cer, iar acest lucru i-a făcut atât de curioși, încât și-au făcut bagajele și au plecat spre locul de sub steaua cea nouă. Documentându-se, au înțeles că apariția astrală avea o semnificație și prevestea nașterea unui rege important. Așa ajung în fața nou-născutului, iar ca niște oameni bine-crescuți, Îi oferă darurile lor.
Despre aceste daruri ar fi interesant să vorbim. Darurile magilor au fost aur, tămâie și smirnă. Nu sunt orice fel de daruri și, după cum vom vedea, nu sunt nici întâmplătoare. Iată de ce: aurul se oferea cadou atunci când te aflai în fața unui rege. Era o regulă importantă ca, atunci când veneai în fața unui rege, să oferi cel puțin un obiect din aur. Fără să realizeze în totalitate semnificația gestului lor, magii L-au onorat pe pruncul Isus ca pe un viitor rege. Tămâia era un fel de rășină foarte parfumată, care, în contact cu o sursă de căldură, flacără, elimina în atmosferă un parfum puternic. Se folosea în special la serviciile de la Sanctuar. Era adusă ca o ofrandă marelui-preot sau preoților de la Sanctuar. Însoțea de multe ori aducerea jertfei. Magii, aducând tămâie, au făcut un gest similar celui pe care oamenii îl făceau în fața preotului. Astfel, în inspirația lor, cei trei vizitatori Îi acordă pruncului Isus importanța de preot, Lui, cel care avea să fie Marele nostru Preot.
Smirna era un fel de parfum în stare vâscoasă, sub formă de alifie sau chiar sub formă de ulei. Acest parfum, uneori înmulțit cu ulei parfumat, era adus celor bolnavi ca leac, dar și în cazul deceselor, ca substanță de îmbălsămare. Acest dar Îl așază pe Domnul Isus în categoria oamenilor care pot suferi sau chiar muri. Era un fel de gest profetic legat de suferințele și moartea Mântuitorului.
De gândit astăzi:
La final, întreabă-te ce fel de daruri poți aduce tu prin care să-L recunoști pe Domnul Isus ca Rege, Mare-Preot și Jertfă pentru salvarea celui pierdut.
