Domnul Dumnezeul tău te va umple de bunătăți… dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău. Deuteronomul 30:9,10
Povestea bine-cunoscută a lui Ion Creangă are ca protagoniști trei iezi rămași singuri și încuiați în casa lor, o mamă-capră plecată după de-ale gurii și, evident, un dușman de lup așteptând momentul să facă o crimă. Iezii sunt, de fapt, niște reprezentări ale unor tipologii de oameni. Mai toate poveștile ascund lecții adânci în simbolurile la care apelează. Să privim la cei trei iezi și, eventual, să ne identificăm în simbolistica lor. Iedul cel mare are răspunderea, este cel care deține cheia sau cel puțin are dreptul să încuie și să descuie. Pe umerii lui stau viața fraților mai mici, dar și nădejdea mamei sale.
Iedul mijlociu nu își asumă niciun rol, nici măcar un ușor rol de consilier, astfel că, la momentul când înțelege greșeala fratelui mai mare, încearcă să se salveze, dar într-un mod superficial, fiind astfel ușor de găsit și ucis. Iedul cel mic previne, avertizează, dar nimeni nu-l ascultă, e prea mic ca să conteze. Nu-i rămâne decât să se resemneze și să se ascundă cât mai bine.
Noi semănăm foarte bine cu cel puțin unul dintre aceste personaje.
Unii dintre noi ne considerăm îndreptățiți să luăm decizii chiar și în dreptul celorlalți, fără să ținem seama de opiniile lor. La polul opus este categoria „iedul cel mic”, cei care au curajul să spună ce nu e bine și care insistă, se roagă de cei care au putere de decizie să țină cont și de opinia lor. În final, acești oameni cu simțul autoconservării destul de dezvoltat se protejează. Sunt conștienți că nu-i pot salva pe cei ce insistă în prostiile lor. O categorie specială de oameni se comportă după tiparul fratelui mijlociu: nici nu își asumă vreo responsabilitate, nici nu insistă să-și exprime opiniile, ci se mulțumesc să se ascundă, însă nici acest lucru nu îl fac așa cum trebuie.
De gândit astăzi:
Întreabă-te astăzi din ce categorie faci parte. Abuzezi de poziția ta? Ești un laș care doar se ascunde? Sau ai curajul să te exprimi, dar și să înțelegi când insistența este inutilă?