Articolul precedentPlanurile lui Dumnezeu
    Articolul următorDarul lui Dumnezeu

    Nouă reprize la box

    Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci… va primi cununa vieții pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. Iacov 1:12

    Boxul (sau pugilismul) este un sport marțial străvechi (probabil cel mai vechi sport marțial, cu origini preistorice), în care doi concurenți, cu greutăți similare, luptă cu ajutorul pumnilor într-o serie de reprize, numite runde. Victoria este obținută în urma punctelor date pentru lovituri de către juriu sau atunci când adversarul este doborât la pământ și nu reușește să se ridice înainte ca arbitrul să termine de numărat până la 10 (knockout, sau KO) sau când adversarul este prea rănit pentru a continua (technical knockout, sau TKO). Boxul amator este atât un sport olimpic, cât și un sport al Jocurilor Commonwealth-ului și este un element comun în majoritatea jocurilor internaționale. Are, de asemenea, propriul său campionat mondial. Majoritatea meciurilor durează nouă reprize a câte trei minute.

    Câteva dintre secretele boxului sunt: dezechilibrarea adversarului, panica și sentimentul de dominare. Dacă un jucător se simte dominat, intră în panică și, după ce începe să facă greșeli, va pierde controlul, fiind doborât de o lovitură puternică. Dacă nu își pierde moralul, jucătorul se mai ridică, dar, dacă psihic el consideră lupta pierdută, va rămâne doborât la podea și va pierde.

    Fiecare repriză este ca un fel de luptă dintr-un război întreg. O rundă câștigată nu îți garantează victoria, așa cum nici o rundă pierdută nu te face direct învins. Uneori, cel mai greu lucru este să reziști tot meciul, toate rundele.

    Este o analogie interesantă între box și viața noastră. Încă de la început, de când a acceptat păcatul, pentru om a început un fel de meci, cu foarte multe runde. În unele runde ieșim învingători, după altele, ne simțim distruși, la pământ. Avem uneori impresia că nu ne vom mai putea ridica de la pământ și vrem să abandonăm lupta, iar alteori, dacă nu am zări câte o rază de lumină de Sus, am declara abandonul. Unele lupte trebuie câștigate prin decizii personale, iar decizia de a continua trebuie să fie a fiecăruia personal. Nici măcar Dumnezeu nu ne poate forța să continuăm, El însă ne susține și stă lângă noi. Într-un colț stă Diavolul, în celălalt, stă Dumnezeu.

    De gândit astăzi:

    Oricât de zdrobit și de obosit ai fi, nu te îndrepta de bunăvoie spre colțul lui Satana. Dacă tu nu-l alegi, el nu va putea să te aibă niciodată. Alege-L mereu, după orice victorie sau înfrângere, pe Mântuitorul tău.

    Daniel Chirileanu
    Acest devoțional destinat tinerilor ne oferă rețeta reușitei în fiecare zi. Pornind de la aspecte cotidiene sau istorice, ne provoacă să gândim dincolo de obișnuit, de banal, încercând să ne aliniem viața lumii lui Dumnezeu. Regăsirea acestei lumi ne poate lumina prezentul doar în măsura în care suntem dispuși să o experimentăm. Și poate schimba viața altora doar dacă a schimbat-o mai întâi pe a noastră.

    Din aceeași categorie

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    „Ca o pierdere”

    Credința că te poți apropia de Dumnezeu nu este un vis care dispare atunci când deschizi ochii - atunci când trebuie să faci lucrul acesta acasă, la școală sau când ești cu prietenii.

    Unsprezece contra unu

    De ce crezi că poți să lupți singur în calitate de creștin - când vrăjmașul caută să te ucidă (1 Petru 5:8)? Ai nevoie de echipa ta sau nu vei supraviețui.

    Biroul directorului

    Să nu îți fie teamă să te duci la Dumnezeu. Ușa Lui este întotdeauna deschisă. Isus a deschis-o cu sângele Lui.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....