Articolul precedentIertarea este un privilegiu
    Articolul următorUn dar prețios

    Cei nouă de la hochei

    Supuneți-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi de la voi. Iacov 4:7

    Termenul de hochei, cu origini medievale, este disputat de către francezi și englezi. În Bretonia, hoquet însemnau bucățile de lemn răsucite la capăt, purtate de către ciobani. Similar, în Anglia, termenul de hook ar putea să fie strămoșul hocheiului de azi.

    Hocheiul pe gheață este un sport de iarnă olimpic, de echipă, care se joacă cu crose și un puc. Dacă la primele meciuri atestate echipele erau alcătuite din 30 de jucători, în doar doi ani, echipa s-a redus la nouă jucători.

    Pentru a fi practicat în siguranță, acest sport destul de dur presupune purtarea unui echipament de protecție pentru tot corpul. Nimeni nu vrea ca la sfârșitul meciului jucătorii să plece la spital.

    Interesant la acest sport este faptul că o mulțime de oameni, destul de masivi de regulă, se luptă să controleze o bucățică de lemn sau de cauciuc de doar câțiva centimetri. După ce capturează pucul res­pectiv, obiectivul este să lovească atât de bine încât să-l introducă în poarta adversarilor. Așa se obțin punctele.

    Miza, la propriu, este ceva minuscul în raport cu mărimea echipei, a jucătorilor și a terenului, totuși efortul este unul foarte mare, chiar violent.

    Este o bucățică mică de cauciuc atât de importantă încât să accepți să fii chiar lovit, bruscat pentru ea? Acel puc reprezintă supremația: cu ajutorul lui poți demonstra că ești mai bun și mai priceput.

    Întotdeauna miza se prezintă așa. Ceva cu totul nesemnificativ devine supraevaluat, pentru că duce spre o victorie. În viața de zi cu zi, ne folosim de un mic telefon sau de un card sau de cheia unei mașini ca să ne arătăm superioritatea față de ceilalți. Ceva simbolic devine puternic dacă ne ridică pe noi în clasament, în raport cu rivalii noștri.

    De gândit astăzi:

    Din orice fleac, Satana poate crea o miză și ne ispitește să luptăm ca și cum ar fi în joc nu orgoliul nostru, ci chiar viața. Ne luptăm în cuvinte dure cu cei din familie, ne batem pentru un telefon sau un accesoriu vestimentar doar ca să marcăm prin acestea o victorie trecătoare și dedicată egoismului nostru. Merită?

    Daniel Chirileanu
    Acest devoțional destinat tinerilor ne oferă rețeta reușitei în fiecare zi. Pornind de la aspecte cotidiene sau istorice, ne provoacă să gândim dincolo de obișnuit, de banal, încercând să ne aliniem viața lumii lui Dumnezeu. Regăsirea acestei lumi ne poate lumina prezentul doar în măsura în care suntem dispuși să o experimentăm. Și poate schimba viața altora doar dacă a schimbat-o mai întâi pe a noastră.

    Din aceeași categorie

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    „Ca o pierdere”

    Credința că te poți apropia de Dumnezeu nu este un vis care dispare atunci când deschizi ochii - atunci când trebuie să faci lucrul acesta acasă, la școală sau când ești cu prietenii.

    Unsprezece contra unu

    De ce crezi că poți să lupți singur în calitate de creștin - când vrăjmașul caută să te ucidă (1 Petru 5:8)? Ai nevoie de echipa ta sau nu vei supraviețui.

    Biroul directorului

    Să nu îți fie teamă să te duci la Dumnezeu. Ușa Lui este întotdeauna deschisă. Isus a deschis-o cu sângele Lui.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....