Nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare… nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos. Romani 8:38,39
Pentru a se desfășura sub control, toate sporturile au un set de reguli și delimitări. Toate liniile terenului fac parte integrantă din spațiile pe care le delimitează. Liniile de poartă au dimensiuni clare, toate celelalte linii au specificații exacte de lungime, lățime, adâncime și semnificație. În fața fiecărei porți este un spațiu de poartă. Spațiul acesta este delimitat de o linie a spațiului de poartă și poziția de unde sunt permise sau obligatorii anumite lovituri ori manevre sportive. La jocul de handbal, linia de nouă metri are o importanță deosebită: este linia de aruncare a loviturii libere. De aici sportivii au libertatea să tragă cu mingea spre poartă sau să paseze și să combine cu alți jucători mai bine plasați. Totul se decide pe loc, nu funcționează prea mult teoria propusă dinainte. Viața e plină de lovituri de la nouă metri, nu-i așa? Nu ai timp prea mult, deciziile trebuie să fie și inteligente, și rapide, și eficiente. Pe plan spiritual și moral este și mai greu de luat asemenea decizii.
Iată un exemplu biblic. Era în timpul procesului organizat de farisei și preoți împotriva Domnului Isus. El era în sala de judecată, iar afară, în curte, era un grup ce se încălzea la un mic foc. O slujnică îl recunoaște pe ucenicul Petru și spune în auzul tuturor acest lucru. Petru, destul de surprins, luat pe nepregătite, a declarat că nici nu-L cunoaște pe Isus. De acasă, de la antrenament, plecase cu decizia că își dă viața pentru Domnul său, însă acum decizia a fost alta. El era singur acolo, doar cu adversarii. Pe teren, în viața reală, schemele de joc nu prea ne ajută, ci mai degrabă inspirația, care poate să vină de la Duhul Sfânt sau din mintea noastră.
De gândit astăzi:
Mântuitorul este antrenorul nostru. El nu pleacă niciodată de lângă terenul unde noi ducem bătălia. Nu trebuie decât să ne îndreptăm privirea spre El când suntem derutați sau surprinși de dușman; vom înțelege ce trebuie să facem ori să spunem. Privirea spre El este întotdeauna salvatoare. Nu contează câte mișcări greșite am făcut, El așteaptă să privim spre ochii Lui. Și privirea lui Petru a găsit-o pe a Mântuitorului chiar în clipa cea mai grea.
