Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi și Eu de ceasul încercării. Apocalipsa 3:10
Despre luxul și organizarea ultrasofisticată de la curtea lui Solomon au vorbit toți cronicarii acelor timpuri. Împărații și împărătesele care îl vizitau plecau total impresionați de ceea ce vedeau petrecându-se la curtea lui.
Înțelepciunea pe care o primise ca urmare a rugăciunii lui îl făcea pe Solomon nu doar un plăcut interlocutor, ci și un judecător profund și un administrator impecabil, precum și un lider militar de excepție.
La curtea lui lucrau și trăiau mii de oameni. Aparatul de stat era atât de mare, încât doar pentru un fel de mâncare se tăiau câte zece boi în fiecare zi, pe lângă alte alimente (o sută de oi și altele). Îți poți imagina că aproximativ trei tone de carne erau gătite și consumate pentru un fel din meniul zilnic?
Solomon știa că pentru eficiență și loialitate nu se putea baza pe lucrători care mănâncă din pachețelul adus de acasă. El știa că șederea împreună la masă avea să facă din toți slujitorii lui o familie. Se pare că avea noțiuni de team-building foarte avansate. Nimic nu unește oamenii mai bine decât luarea mesei împreună.
Toți slujitorii lui mâncau la masa împăratului și se simțeau onorați pentru acest lucru. Era ușor pentru ei să fie loiali și să considere că acolo e familia lor.
Este foarte clară diferența acolo unde Duhul lui Dumnezeu oferă călăuzire și înțelepciune. Este lăudabilă atitudinea de umilință a lui Solomon, care a cerut înțelepciune și pricepere. El putea să fie arogant și să profite de autoritatea funcției lui, însă nu a făcut această greșeală. Modestia atrage după sine înțelepciunea. A rămas în istoria universală cunoscut ca cel mai înțelept om de pe pământ și, evident, cel mai strălucit împărat.
De gândit astăzi:
Când un om se consideră singur înțelept, nu este decât un nebun inconștient. Dacă cineva, plin de modestie, Îi cere lui Dumnezeu pricepere, va primi și multe alte daruri. Pachetul lui Dumnezeu este mult mai complex decât ne imaginăm ori știm noi să cerem. El niciodată nu ne va da mai puțin decât știm noi să Îl rugăm.
