Articolul precedentConexiunea potrivită
    Articolul următorDoar Dumnezeu poate!

    Canaanul împărțit la 11

    Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuși îngrijește de voi. 1 Petru 5:7

    Drumul până în Canaan a fost foarte lung, atât de lung încât doar doi oameni dintre cei plecați din Egipt au ajuns până acolo. Când în sfârșit au pășit în țara promisă, israeliții au avut de luptat pentru cucerirea teritoriului. Este destul de interesant faptul de a lupta pentru un lucru dăruit și promis! Dar această luptă avea mai multe scopuri. Deși putea elibera încă dinainte toată țara, Dumnezeu nu a făcut acest lucru dintr-un motiv: dacă ar fi găsit totul pregătit și ar fi ocupat locul fără niciun efort, israeliții ar fi considerat că îl și pot părăsi foarte ușor, la prima ocazie. De obicei, ceea ce ne costă puțin sau nimic are o valoare foarte mică în ochii noștri. Dacă ar fi primit fără niciun efort totul, ar fi subevaluat darul. Mai era încă un motiv: luptând pentru cucerire, ei aveau de învățat alte două lecții – să colaboreze unii cu alții și să se încreadă în puterea lui Dumnezeu. Practic, ei nu erau și nu trebuiau să fie în pericol, ci doar să fie uniți și încrezători în Domnul lor. Dacă ei învățau și respectau lecția ascultării, Conducătorul divin îi ducea la locul pregătit. O surpriză interesantă a fost aceea că lista cu teritoriile pentru împărțit cuprindea doar unsprezece teritorii, și nu douăsprezece, câte seminții erau. Și mai interesant e faptul că nimeni nu s-a revoltat, ci toți au primit planul stabilit de Dumnezeu prin Iosua. Unsprezece seminții luptau și primeau câte un teritoriu, pe care apoi îl împărțeau pe familii, iar o seminție, a lui Levi, primea o altfel de moștenire. Lucrarea de preoție, care simboliza lucrarea de salvare și sacrificiul Mântuitorului, a fost încredințată copiilor lui Levi, iar acest lucru, deși la prima vedere părea o pierdere, era considerat o mare onoare. Leviții erau foarte respectați în mijlocul poporului și erau o binecuvântare și o protecție acolo unde locuiau. Ei reprezentau într-un fel prezența lui Dumnezeu în localitățile lui Israel. Iată așadar că există moșteniri și mai importante decât cea materială.

    De gândit astăzi:

    Când Dumnezeu nu Se grăbește să ne ofere lucruri materiale sau beneficii sociale, trebuie să privim mai atent și vom descoperi că moștenirea pe care ne-a repartizat-o nouă este cu mult mai importantă și mai onorantă decât un simplu salariu consistent sau o locuință foarte luxoasă. Cine se încrede în El va avea de stăpânit un teritoriu mult mai interesant și mai important.

    Daniel Chirileanu
    Acest devoțional destinat tinerilor ne oferă rețeta reușitei în fiecare zi. Pornind de la aspecte cotidiene sau istorice, ne provoacă să gândim dincolo de obișnuit, de banal, încercând să ne aliniem viața lumii lui Dumnezeu. Regăsirea acestei lumi ne poate lumina prezentul doar în măsura în care suntem dispuși să o experimentăm. Și poate schimba viața altora doar dacă a schimbat-o mai întâi pe a noastră.

    Din aceeași categorie

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    „Ca o pierdere”

    Credința că te poți apropia de Dumnezeu nu este un vis care dispare atunci când deschizi ochii - atunci când trebuie să faci lucrul acesta acasă, la școală sau când ești cu prietenii.

    Unsprezece contra unu

    De ce crezi că poți să lupți singur în calitate de creștin - când vrăjmașul caută să te ucidă (1 Petru 5:8)? Ai nevoie de echipa ta sau nu vei supraviețui.

    Biroul directorului

    Să nu îți fie teamă să te duci la Dumnezeu. Ușa Lui este întotdeauna deschisă. Isus a deschis-o cu sângele Lui.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....