Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire. 1 Ioan 1:9
Dacă ceasul al unsprezecelea reprezintă ultima șansă, cel de-al doisprezecelea înseamnă punct final. De aici înainte, lucrurile, situația nu se mai schimbă. Folosim uneori expresia „în al doisprezecelea ceas” cu sensul de „atât de târziu”. Este interesant faptul că, în accepțiunea oamenilor, această expresie se referă la ceva imposibil de schimbat, însă, în limbajul harului lui Dumnezeu, ea înseamnă de multe ori o prelungire a harului, a răbdării Lui.
Omul obișnuiește, mai ales când e vorba de alții, să tragă linie și să decidă definitiv. Pentru Dumnezeu, care a plătit cu sânge, nu limita, ci salvarea omului este importantă. Așa se explică de ce Domnul Isus încă nu a venit să pună capăt istoriei; El încă mai speră și așteaptă ca măcar încă unul să se întoarcă la pocăință.
Acolo unde răbdarea și viziunea omului declară punctul de finiș, pentru Dumnezeu este încă loc de speranță. Dacă pentru fratele cel mare din parabolă plecarea de acasă a fiului risipitor era sfârșitul, limita de la care nu mai aștepta nimic bun de la el, pentru tatăl acestuia, abia atunci începeau speranța și așteptarea. Din fericire, fiul risipitor nu a lăsat și al doisprezecelea ceas să treacă nefolosit.
Pentru Tatăl nostru sunt importante timpul și respectarea programului Său, însă cel mai important este ca noi să ne întoarcem, chiar și în al doisprezecelea ceas, de pe căile rătăcirilor noastre. Se va comporta cu iubire ca în parabolă; El știe că, dacă ne întoarcem atât de târziu, sigur am trecut prin experiențe umilitoare și murdare; El știe că am decăzut și că nu ne mai simțim vrednici de familia Lui. De aceea ne va ieși în întâmpinare cu haina Lui curată.
De gândit astăzi:
Oriunde ai fi căzut, oricât de departe ai fi, gândește-te la așteptarea și la bunătatea Tatălui tău, care a pregătit deja harul cu care vrea să te acopere și să te primească înapoi. Nu sta pe gânduri, încă mai poți folosi ceasul al doisprezecelea! Pentru El, încă mai este posibil să te ierte și să te primească acasă.