Cine știe – poate zahărul este de vină. Sau poate este din cauză că te aștepți ca zahărul să te propulseze exponențial. În orice caz, te crezi amuzant. Chiar ilar. Când te întâlnești cu zahărul, în mintea ta te transformi într-o legendă.
La petrecerea prietenului tău, nu te-ai oprit după aluatul de fursecuri de ciocolată și cei doi litri de Mountain Dew. Ai încercat să stabilești un record personal pentru câte pachețele de zahăr poți mânca deodată. Erai aproape să îți dobori propriul record când cineva a strigat „PICAJ!” și toată lumea a fugit la etaj.
Ai sărit din nou și din nou, atât de elegant, de pe un dulap, aterizând pe burtă pe patul din cealaltă parte a camerei. Dar când ai răsturnat dulapul și ai rupt patul, tatăl prietenului tău te-a trimis acasă. A spus că ce-i prea mult strică. Nu te mai puteai controla.
I-ai spus că nu e vina ta. Era din cauza zahărului.
Citește Proverbele 25:28
La ce e bun autocontrolul?
Consumul de prea mult zahăr nu este singurul mod prin care îți poți pierde controlul. O persoană care folosește droguri și-a pierdut mințile. O fată care se îmbată și ajunge în patul unui străin și-a pierdut trupul – și poate sănătatea pentru totdeauna.
A te lăsa condus de emoții sau de hormoni te poate distruge. Când îți pierzi controlul, ești ca o cetate surpată și fără ziduri. Nu ai niciun fel de protecție. Nu ai cum să controlezi cine intră sau cine iese ori ce face.
Dumnezeu te respectă îndeajuns încât să îți permită să fii responsabil pentru tine însuți. El îți oferă părinți și profesori și alte autorități care să te învețe și să te modeleze. Dar, la sfârșit, ești răspunzător de faptele tale în fața lui Dumnezeu. Autoritatea asupra sinelui este darul lui Dumnezeu pentru tine, care îți permite să Îl urmezi – nu pentru că trebuie, ci pentru că vrei să faci lucrul acesta.
Dar abuzezi de darul lui Dumnezeu de fiecare dată când lași pe oricine altcineva sau orice altceva în afară de Dumnezeu să te controleze. Ai putea la fel de bine să îți legi mâinile, să îți pui un căluș în gură și să îți deconectezi creierul. Dacă nu te controlezi, altceva o va face.
Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri. Proverbele 25:28
