Jamal nu voia decât să iasă cu niște prieteni. Tatăl lui nu voia decât să știe ce vor face.
– Nu ai încredere în mine niciodată! a strigat Jamal.
Când tatăl lui i-a spus să se ducă în camera lui, deoarece era pedepsit pentru acel sfârșit de săptămână, Jamal s-a holbat pur și simplu la el. Apoi și-a luat jacheta și a ieșit pe ușă.
Jamal avea dreptate. Părinții lui nu aveau încredere în el.
Dar nu a observat un alt lucru. Nici el nu avea încredere în părinții lui. Cândva credea că părinții lui știau totul. Acum îi numește învechiți. Cândva credea că erau iubitori. Acum spune că sunt băgăreți.
Citește Proverbele 4:3,4
Ce știu părinții noștri?
Este normal să ți se strângă stomacul atunci când părinții tăi încep cu: „Mă aștept să faci…” sau „Sper că nu ai de gând să…” sau „Când eram de vârsta ta…”. Însă trebuie să înțelegi un lucru: Părinții știu multe despre, ei bine, multe lucruri. Și știu câte ceva despre aproape orice. Majoritatea părinților sunt mai mult decât bucuroși să arunce cu sfaturi. Dar ce te faci când acele sfaturi te lovesc din toate părțile?
Încrederea înseamnă să crezi că (1) părinții tăi dețin o înțelepciune din care tu ai de învățat; (2) îți vor binele; (3) Dumnezeu Se folosește de părinții tăi pentru a te călăuzi. Încrederea înseamnă a-ți asculta părinții și a le urma sfaturile chiar și atunci când ești convins că tu ai dreptate și ei greșesc.
Dacă te încrezi în părinții tăi suficient încât să asculți de ei, se va întâmpla un lucru extraordinar. În timp, vei câștiga mai multă libertate decât ți-ai fi imaginat vreodată. Părinții tăi vor observa că nu ai nevoie de o lesă prin care să te controleze.
Dacă nu ai încredere în părinții tăi, ești ca un animal turbat. Ignorarea sfaturilor părinților tăi te transformă într-un câine care trebuie legat – în loc să fii tânărul matur care îți dorești să fii. Dacă părinții tăi își dau seama că ești neascultător, să nu fii surprins dacă te vor lega de cușcă cu o lesă scurtă. Și să nu strigi când vei încerca să rozi lesa, dar vei sfârși mușcându-te singur de picior.
Când eram încă fiu la tatăl meu şi fiu gingaş şi singur la mama mea, el mă învăţa atunci şi-mi zicea: „Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele şi vei trăi!” Proverbele 4:3,4
