Parcă un frigider căzuse peste Nate și îl înghițise. După ce grămada de oameni s-a ridicat de deasupra lui, Nate încă mai zăcea încovrigat pe terenul de fotbal.
Părinții lui au observat din tribune că ceva era în neregulă. Văzând că Nate nu se ridică, antrenorul lui a alergat spre el de pe margine. Nate se zvârcolea de durere din cauza piciorului rupt.
– Unde este tata? a strigat Nate de îndată ce l-au scos de pe teren. Aduceți-i pe tata și pe mama!
Din ziua în care te-ai născut, părinții tăi ți-au dat din ce în ce mai multă libertate, ajutându-te astfel să devii independent. Cândva te țineau de mână peste tot pe unde mergeai. Acum se mulțumesc să te privească din tribune.
Uneori te bucuri să îi vezi acolo pe primul rând. Alteori ai vrea să se piardă undeva în tribune. Dar sunt întotdeauna primii care aleargă spre tine atunci când ai nevoie de ei. Și sunt poate oamenii de care ai cea mai mare nevoie.
Citește Luca 2:40-52
Și-a supărat Isus vreodată părinții? Cum s-a rezolvat situația?
Isus nu a păcătuit niciodată (Evrei 4:15). Nu S-a abătut niciodată de la planul lui Dumnezeu, nu a nesocotit niciodată poruncile Lui. Nu înseamnă însă că nu i-a pus niciodată pe părinții Lui în încurcătură.
Familia tâmplarului Iosif nu plecase cu mașina și Îl uitase undeva la un popas pe Isus, care avea doar doisprezece ani pe atunci. Iosif nu s-a uitat spre locul din spate și apoi s-a întors spre Maria, întrebând mirat: „Unde este Isus? Ups!” Iosif și Maria călătoriseră cu caravana pentru sărbătoarea Paștelui și, cel mai probabil, crezuseră că Isus era cu prietenii sau verii Lui. Le-a luat o zi întreagă până și-au dat seama că nu era nicăieri, o zi să se întoarcă și o zi să Îl caute. Ce chin!
Isus era bine sănătos. Nu dormea pe o gură de canal și nici nu desena graffiti pe cămile. Nu acesta era scopul. Maria și Iosif știau că era de datoria lor să aibă grijă de fiul lor pentru alți câțiva ani. Și Isus știa că mai avea nevoie de părinții Lui. S-a dus acasă.
„Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.” […] Apoi, S-a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret şi le era supus. Luca 2:48,51
