Nu ai nevoie de abțibilduri pe care scrie „interzis” pentru a ști că nu ar trebui să bei din soluția de desfundat chiuvetele. Când iei prânzul la școală, nimeni nu îți aduce un scaun pentru bebeluși și nu îți dă să mănânci cu lingurița. Părinții tăi nu te plimbă în lesă în mall și nici nu cheamă o bonă de fiecare dată când te lasă singur acasă. Nu ai o față micuță și grăsuță sau un cap chel și nici nu porți bavețică sau dormi într-un leagăn. Ești prea mare pentru toate astea.
Nu ai rămas un copilaș.
Ar fi la fel de anormal să rămâi un copilaș din punct de vedere spiritual.
Citește Efeseni 4:11-16
Cum cresc creștinii?
Când erai mic, nu îți ștergeai balele și nici nu îți schimbai scutecele de unul singur. Fără ajutorul altor oameni, nu vei reuși nici să crești spiritual. Ba mai mult, nici ei nu vor reuși să crească fără ajutorul tău.
Adulții s-ar putea să creadă că atunci când tu și prietenii tăi încercați să îi ajutați pe alții să crească – să îi păstoriți – vă asemănați cu niște nou-născuți care încearcă să conducă maternitatea. Dar Dumnezeu nu vă vede așa. Dumnezeu, prin Duhul Său cel Sfânt, v-a oferit ție și fiecărui credincios un dar care să ajute trupul (întreaga biserică, credincioșii care alcătuiesc familia lui Dumnezeu din întreaga lume).
Poate nu te regăsești în lista darurilor din Efeseni (sau în 1 Corinteni 12:7-11 sau în Romani 12:6-8). Iată, însă, câteva daruri mai specifice: poate că Dumnezeu te-a înzestrat cu darul de a lucra cu copiii mai mici, de a folosi scenete sau muzică ori păpuși pentru a le spune oamenilor despre Hristos sau pentru a-i învăța din Biblie. Poate că ești bun la a-i conduce în închinare, la a servi mâncare, a-i încuraja pe prietenii care trec prin greutăți, a-i face pe străini să se simtă bine-veniți sau a construi case pentru săraci. Poate că ești un model de urmat pentru alți copii sau chiar și pentru oamenii mai mari din biserică. A avea un anumit dar nu înseamnă că ești cel mai bun la a face lucrul acela, ci doar că faci tot ceea ce poți pentru Dumnezeu.
Când toți credincioșii își folosesc darurile, toți ajung să Îl cunoască mai bine pe Dumnezeu și să gândească, să simtă și să acționeze mai mult ca Hristos. Când nu fac lucrul acesta, credincioșii sunt ca niște bebeluși care plutesc în marea înfuriată, aruncați de colo-colo de valori și idei greșite. Știm rezultatul unei astfel de situații – bebelușii ajung să se scufunde. Trebuie să crești și să înveți să înoți.
Ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt […] ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.
Efeseni 4:14,15
