„Astea sunt cele mai fericite clipe din viața voastră”, spun oamenii.
Tu speri că nu este adevărat. De fapt, ți-ai dori să poți sări peste ultimul an. Ai început anul crescând zece centimetri în înălțime, așa că toate hainele îți veneau ciudat. În decembrie, ortodontul ți-a spus că ai nevoie de aparat dentar, dacă nu voiai cumva să ajungi să îți iasă dinți din nas.
Că tot veni vorba de fața ta, nu mai arată ca înainte. Te uiți în oglindă îngrijorat că un ochi este mai jos decât celălalt. Poate capul tău este așezat strâmb. Apoi ai acel coș pe bărbie, de mărimea unei mingi de plajă. Și ieri la biserică ai avut un moment de neîndemânare adolescentină și ai scăpat coșul cu daruri – Buf, poc, poc!
Dacă asta este ce are viața mai bun de oferit, atunci ți-e teamă de ce îți stă în față.
Citește Psalmii 84:1-7
Cum îți menții viața calmă și fără griji acum, aici?
Israeliții din vechime mergeau la templu în Ierusalim – „Casa Domnului” – pentru a se simți aproape de Dumnezeu. Dar nu le-a fost niciodată ușor să ajungă acolo. Pentru a sta în prezența slavei lui Dumnezeu trebuiau să îndure praful și căldura dogoritoare.
Maturizarea este o umblare prin deșert. Dumnezeu vrea să îți formeze trupul, creierul și inima pentru a arăta ca El (2 Corinteni 3:18). Dar pe drum suferi și ești ars de soare. Te confrunți cu noi provocări la școală. Te chinui să ții pasul cu schimbarea relațiilor dintre tine și prietenii sau părinții tăi.
Poate că îți place vârsta la care te afli. Poate că o urăști. Oricum ar fi, știm două adevăruri: Nu va dura mult și Dumnezeu te ajută să treci prin asta.
Când israeliții își puneau nădejdea în Dumnezeu, când alegeau să trăiască aproape de El, chiar și „valea plângerii” devenea o oază plină de apă, o întindere de palmieri și iazuri. Dar ce este mai bun de-abia acum urmează. Odată ajunși la templu, israeliții nu își puteau închipui un loc mai bun în care să se afle.
Când Îi ești devotat lui Isus, umblarea în deșert devine o plimbare în lumina soarelui.
Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea! Când străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
Psalmii 84:5,6
