În timp ce bunicii, mătușile, unchii și verișorii se adună toți pentru cina cu ocazia Zilei Recunoștinței, te întrebi unde să te așezi. Mama ta îți arată:
– Acolo!
„Acolo” este o masă portocalie de plastic, rezervată copiilor. Trebuie să stai într-o parte pentru că nu îți încap genunchii sub ea. De ce stau mereu la masa copiilor?
În clipa în care tatăl tău spune „Amin”, îți deschizi ochii și vezi o lingură încărcată cu mâncare transformată în praștie de vărul tău mai mic.
– Ferește-te! spune sora lui, în timp ce amândoi lansează mâncarea în aer.
Pleosc! Piureul aterizează în părul tău. Ți se lipește de sprâncene. Ți se scurge de pe nas. Peste tot pe bluză. Și pentru că ești cea mai mare, nu te poți răzbuna.
Vrei să pleci de la masa celor mici. Ești entuziasmată când mama ta te invită în cele din urmă la masa adulților. Dar aici este aproape mai rău. Tații discută avantajele cumpărării unei dubițe în comparație cu închirierea ei. Cui îi pasă? te gândești. Mamele discută cu înflăcărare despre sparanghel. Aveți nevoie de o viață! Toți! Ceri să fii scuzată. Și îți dorești să fi rămas la masa celor mici.
Citește Eclesiastul 11:5
Cum îți place vârsta la care te afli?
Schimbările masive care se petrec în trupul, inima și mintea ta sunt la fel de greu de identificat ca și vântul. Nimeni nu știe în ce vrea Dumnezeu să te transforme. Te legeni în acea perioadă frumoasă de timp dintre scutece și proteză dentară – mai exact, te afli în adolescență, prins între copilărie și maturitate. Ești undeva între mese.
Dacă te comporți ca un copil, oamenii te ceartă:
– Nu mai ai trei ani. Comportă-te ca atare!
Dacă încerci să te comporți ca un adult, încep să se îngrijoreze:
– Nu ești pregătit pentru asta. Comportă-te potrivit vârstei tale!
Dumnezeu știe exact ce se petrece. Știe că nu mai ești un copilaș. Înțelege că masa adulților ți se pare plictisitoare.
Dumnezeu te știe de când erai copil. Și plănuiește să rămână lângă tine și când vei fi adult. În orice punct al vieții te-ai afla, vrea să rămâi aproape de El. Dragostea Lui pentru tine este de neoprit. Și are multe să îți spună.
Cum nu ştii care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot aşa nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.
Eclesiastul 11:5
