Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.
Faptele apostolilor 17:32
Amânarea poate fi o soluție de moment destul de atrăgătoare, dar poate produce pierderi uriașe pe termen lung. Sigur că există și motive întemeiate ce pot sugera amânarea, dar de cele mai multe ori momentul de criză conține în el însuși șansa de a rezolva o problemă spinoasă. O ocazie pierdută poate fi pierdută pentru totdeauna.
Când au auzit despre învierea din morți, atenienii au simțit că dezbaterea a devenit prea incomodă pentru ei și au găsit o soluție pentru ieșirea din încurcătură. Pentru moment au răsuflat ușurați că au scăpat de argumentele constrângătoare ale lui Pavel. Dar care ar fi fost situația multora dintre ei dacă ar fi acceptat o discuție deschisă și curajoasă pe această temă spinoasă a învierii?
Una dintre marile întrebări cu privire la atractivitatea creștinismului pentru oamenii din păturile înalte ale societății primului secol își are răspunsul chiar în această doctrină biblică a învierii. Având această certitudine, nimic nu mai putea să-i despartă pe creștinii înstăriți de Hristos și de promisiunea Sa de așezare din nou a lucrurilor. Credința într-o lume net superioară față de nesiguranța și vulnerabilitatea lumii actuale i-a făcut capabili pe milioane de martiri să accepte cu seninătate și liniște sufletească supliciul suprem.
Amânarea nu este o soluție viabilă decât în cazurile în care graba ar încurca mai rău lucrurile. Tendința de evitare a provocărilor și de căutare a unei soluții care funcționează doar pe moment ne poate încerca pe fiecare dintre noi, dar toate lucrurile trebuie ținute sub control. O administrare lucidă a situațiilor din viață, cu acceptarea riscurilor inevitabile, poate fi cea mai bună cale.
Când o situație începe să mă irite este oare mai bine să amân deznodământul? Sau să am curajul de a adopta o soluție curajoasă și eficientă?