Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
Matei 5:41
Dacă citim repede și pe nerăsuflate acest text, putem înțelege greșit sensul cuvintelor lui Isus. La prima vedere pare că Învățătorul oamenilor încurajează abuzul și nedreptatea. Dar, dacă citim în context, putem înțelege foarte bine semnificația profundă a Predicii de pe Munte.
Tot ținutul lui Israel și Iuda se afla sub ocupație romană, iar legile romane permiteau trupelor de ocupație să apeleze la serviciile populației băștinașe. Atunci când spune: „Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc”, Isus Se referă la cineva căruia legea îi permitea să facă acest lucru. Dacă cel solicitat se opunea, era foarte posibil ca solicitantul să abuzeze de avantajul de a fi înarmat și să-l oblige pe civil să-i poarte armele și echipamentul o distanță mai mare decât îi permitea legea.
În acest caz, Învățătorul sugerează o strategie de evitare a conflictului și de folosire a ocaziei în interesul celui mai slab. Îți poți imagina bunăvoința unui localnic față de un luptător roman care îi cere să-l însoțească o milă? Îți poți imagina mirarea romanului care începe să fie interesat de motivul bunăvoinței cu care este ajutat la cărarea bagajelor? Pe parcursul celor două mile de drum se putea închega o discuție prietenoasă, cu folos pentru ambii tovarăși de drum.
Sigur, pentru opinia publică din Israel, nu dădea bine să ai prieteni printre ostașii romani, dar, din punct de vedere practic, o prietenie cu un roman puternic putea să fie de mare folos în caz de nevoie. Cărăușul benevol putea avea mari avantaje, pe lângă fericita posibilitate de a-și împărtăși convingerile în contextul unei relații de prietenie.
În iureșul vieții de astăzi putem găsi și noi modalități de a transforma lucrurile obligatorii și neplăcute în ocazii de mulțumire și dezvoltare.
Cum aș putea transforma și eu corvoada obligatorie într-o sursă de bucurie și împlinire?
