Căutați să păstrați unirea Duhului prin legătura păcii.
Efeseni 4:3
Consensul este un lucru dorit și apreciat. Consensul asigură confort sufletesc părților aflate în armonie. Lipsa de unitate în vederi aduce neliniște și multe cheltuieli suplimentare.
Consensul în sine nu este însă o țintă neapărat nobilă și onorantă. Diversitatea ideilor și toleranța reciprocă sunt mai de dorit decât o unitate falsă bazată pe restrângerea libertăților personale și a dreptului la opinie.
Consensul pozitiv și sănătos este semnul călăuzirii divine. Acest lucru reiese clar din sfatul lui Pavel către biserica din Efes. Această armonie internă a bisericii nu este nici o întâmplare și nici un lucru care se stabilește și se restabilește de la sine. Intervenția și responsabilitatea umană sunt subînțelese. Consensul cere disponibilitatea de a negocia, de a face concesii, de a renunța la vederile personale în favoarea celor care corespund mai bine situației.
Păstrarea unității prin Duhul Sfânt presupune o experiență religioasă avansată și maturitate spirituală. Această maturitate le solicită credincioșilor dispoziția de a urmări cu precădere interesele bisericii ca unitate de practică și credință, înaintea intereselor personale sau de grup. O asemenea unitate este semnul lucrării Duhului Sfânt în viața bisericii. Pavel numește „legătura păcii” această stare a relațiilor interne.
Ca să poată simți la unison, credincioșii au nevoie să petreacă timp de calitate împreună în închinare și în lucrare misionară și socială. Relațiile se cizelează și se dezvoltă pe măsură ce sunt solicitate și practicate în condițiile vieții cotidiene.
Înțelegând că unitatea nu vine de la sine, ce calitate personală am nevoie să adopt și ce trăsături trebuie să sacrific pentru a ajunge la unirea Duhului, împreună cu ceilalți membri ai bisericii?
