Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.
Ioan 17:3
Cunoașterea la care se referă aici Isus în rugăciune este mai mult decât deținerea de informații amănunțite despre Dumnezeu. O teză de licență sau de doctorat avându-L ca obiect de studiu pe Dumnezeu nu oferă o cunoaștere de Dumnezeu suficientă pentru salvarea din păcat. Pe de altă parte, oameni simpli și fără multă știință de carte pot deține cunoștințe avansate despre Dumnezeu în așa fel încât Dumnezeu să fie mândru de ei.
Exemplul lui Iov din vechime este o demonstrație elocventă în acest sens. Dumnezeu îi vorbește lui Satana prezentându-i un model de spiritualitate și eficiență socială în persoana lui Iov. În toiul încercărilor foarte severe prin care a trebuit să treacă, Iov face o serie de declarații cu privire la modul foarte profund al cunoașterii sale de Dumnezeu. Iată una dintre mărturisirile sale de credință:
„Știu că Răscumpărătorul meu este viu și că Se va ridica la urmă pe pământ. Chiar dacă mi se va nimici pielea” (de remarcat că afecțiunea lui principală era o erupție cutanată) „și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu. Îl voi vedea și-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, și nu ai altuia. Sufletul meu tânjește după dorul acesta înăuntrul meu” (Iov 19:25-27).
Acest pasaj este pătruns de certitudine și încredere în Dumnezeu, în ciuda confuziei generalizate în care se zbate Iov. Aici este o credință vie, puternică în promisiunile divine. Aici se manifestă o cunoaștere de Dumnezeu din experiențele trăite cu El. Este de prisos să amintim că pe timpul acela Scriptura nu era altceva decât o saga transmisă din tată în fiu, dar suficientă pentru ca Iov să se atașeze cu toată puterea de Dumnezeu. Iată care este cunoașterea de Dumnezeu de care avem nevoie!
Ce înseamnă pentru mine să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui?