Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său.
Matei 25:18
Cel care primise un talant nu s-a calificat pentru mai mult și nici nu ar fi putut administra mai mult. Stăpânul său evaluase corect capacitatea acestui sclav de a dezvolta o afacere. Un singur talant ar fi putut produce încă un talant dacă acest om ar fi urmat modelul de hărnicie și bună organizare al celorlalți doi. Dar el s-a dovedit nepăsător și indolent față de stăpânul lui și față de valoarea încredințată.
Delăsarea este alimentată de lipsa unei motivații suficiente care să determine acțiunea. De aceea cel ce a primit un talant a preferat să pună talantul la păstrare și să nu mai aibă nicio grijă până se va întoarce stăpânul.
Nu știm cu ce se ocupa robul cel viclean și leneș în timp ce ceilalți doi se străduiau să dezvolte afacerea stăpânului lor. Dar, când a venit vremea socotelilor, se aștepta să fie felicitat pentru că nu pierduse bunul încredințat. Numai că acest lucru nu a întrunit așteptările stăpânului, care ar fi dorit ca banii lui să aducă profit.
Robul cel delăsător avea o problemă serioasă de relație cu stăpânul și una și mai serioasă de caracter. Cuvintele lui la predarea înapoi a talantului reprezintă un afront și exprimă o judecată foarte aspră la adresa stăpânului.
Din dificultățile personale s-au născut indolența și nepăsarea față de prosperitatea afacerii stăpânului și, din cauza imaginii proiectate asupra acestuia, sclavul nu avea niciun interes ca averea acestuia să sporească.
Când sunt amenințat de amânare și lucrurile încep să se precipite, care ar fi cel mai bun plan de urgentare a lucrărilor pentru a le aduce în grafic?