De asemenea, și firea așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.
Romani 8:19
Mediul înconjurător este afectat de degradare, distrugere și moarte din cauza păcatului care acționează în sufletul omenesc și în toate lucrurile cu care ființa umană vine în contact. Evident că natura nu are nicio vină sau responsabilitate pentru păcatul instalat în lumea noastră, dar dependența ei de omul pus să o administreze o face să suporte împreună cu omul consecințele neascultării și înstrăinării de Dumnezeu.
Exprimarea lui Pavel este încărcată de poezie și semnificație atunci când el spune că natura așteaptă cu o dorință înfocată așezarea din nou a lucrurilor. Aici Pavel personifică natura și îi atribuie capacitatea de a exprima dorul după împărăția slavei, când răul și Satana nu vor mai fi, iar bucuria fiilor lui Dumnezeu răscumpărați din moarte și păcat se va răsfrânge generos și asupra mediului natural. Când moartea nu va mai fi, nici lumea plantelor și a animalelor nu va mai cunoaște nicio formă de violență, frică, distrugere și pierdere.
Apostolul transferă asupra lumii naturale nerăbdarea de a se împlini promisiunile lui Dumnezeu de refacere a cerului și pământului, în care vor locui neprihănirea, pacea și armonia universală. Dacă până și lumea neînsuflețită și necuvântătoare arde de dor după Împărăție, cât de nerăbdători ar trebui să fie fiii oamenilor!? Cu câtă ardoare ar trebui ei să aștepte eliberarea din valea durerii și a umbrelor morții!
Dorul este o stare de neliniște interioară proiectată de imaginea persoanelor sau lucrurilor așteptate. Dorul este o componentă inevitabilă și integrată în starea de așteptare. Această dorință arzătoare poate fi un factor motivator foarte bun și eficient pentru a mobiliza energiile sufletului în vederea marii întâlniri. Uneori, dorul poate induce o stare de tristețe și melancolie, care demobilizează sufletul și dezorganizează viața. E nevoie de eforturi pentru a reintra în starea de har în care dorul să grăbească pregătirea și să aprindă luminile de întâmpinare.
Când există riscul să mă descurajez din cauza răutății oamenilor și a suferinței celor dragi, pot să-mi recapăt calmul și răbdarea lăsându-mi inima să tânjească după lumea aceea mai bună?