ESTETICĂ

Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi (…)?
Matei 6:30

Prima și cea mai puternică impresie pe care ne-o creează imaginea ierbii și a florilor de câmp este frumusețea pură și naturală, deosebită de cea creată de mâna omului. În sine, această frumusețe a naturii este o sugestie suficientă cu privire la existența unui Designer care pune culoare, parfum și sensibilitate în toate lucrurile pe care le creează și pe care continuă să le aducă la existență.

Am putea spune că Dumnezeu este, printre multe altele, și estetician, stabilind principiile de bază ale frumosului. El ne oferă un model de frumusețe pe care ne încurajează să-l reproducem și să-l promovăm. Acest tip de frumusețe are valoare curativă pentru sufletul uman. În mijlocul naturii ne simțim în armonie cu legile și principiile care stau la baza lucrării și guvernării lui Dumnezeu. Efectul imediat al fuziunii sufletului cu ritmurile și armonia creației este bucuria curată. Această bucurie a reintegrării în creația lui Dumnezeu declanșează în suflet dorința de a fi mai aproape de Creator. 

Estetica lui Dumnezeu modelează trăirile sufletești pe un suport sigur și consistent de adevăr, neprihănire și valoare morală. Astfel frumusețea lucrărilor lui Dumnezeu catalizează viața spirituală, oferindu-i bogăție, profunzime și mister. Preocupările spirituale devin mai atractive și mai bine motivate.

Frumusețea florilor de câmp alimentează pacea interioară a sufletului, contribuind semnificativ la starea de bine spre care spiritul uman se îndreaptă aproape instinctiv. Odată aflată această trăire plină de har, se naște în suflet nevoia de a împărtăși cu alții noua descoperire. Această bucurie rămâne însă necunoscută multora, din lipsă de preocupare, de aceea ne și spune Învățătorul: „Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp!” (Matei 6:28).

Care ar putea fi cea mai la îndemână modalitate de a-mi dezvolta experiența personală în cunoașterea și aplicarea frumuseților naturii?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video