FAMILIE

Să nu faci nicio lucrare în ea (în ziua a șaptea), nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
Exodul 20:10

În acest context, Dumnezeu Se adresează responsabilului familiei, bărbatului care conduce treburile zilnice ale casei. Enumerarea membrilor familiei cuprinde în mod interesant mai mult de cât ne-am aștepta pentru o familie de evrei.

Sunt amintiți și sclavii, care se aflau în mod inevitabil într-o casă de evrei, în plină epocă sclavagistă. Ca membri ai familiei, și ei aveau nevoie de odihnă. Porunca divină nu are în vedere aici în primul rând impunerea Sabatului, cât mai ales privilegiul de a beneficia de odihna specifică acestei zile binecuvântate de Dumnezeu.

Animalele sunt amintite în același sens în care Sabatul este o binecuvântare și pentru ele ca și pentru stăpânii lor. Poate că ar putea fi incluse aici și echipamente, mașini, utilaje și alte proprietăți aflate în posesia sau administrarea familiei.

Străinul amintit aici poate fi un vizitator sau oricine se afla temporar împreună cu familia. Acesta avea posibilitatea să descopere o Lege mare și minunată, pe care Dumnezeu a dat-o poporului Său spre binele lui temporar și veșnic.

O familie extinsă este mai mult decât o binecuvântare, întrucât forța de muncă este mai ușor de administrat pentru a acoperi toate nevoile. Prezența și a altor persoane în casă în afară de familia naturală este o bună ocazie pentru familie să-și transmită în mod nemijlocit valorile, tradițiile și cutumele modelate eficient de Evanghelie.

Ca sistem deschis, familia devine un mijloc binecuvântat de extindere a cunoașterii lui Dumnezeu și a adevărului.

Pe cine aș mai putea include în familia mea pentru a o transforma într-un mijloc al harului și binecuvântării?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video