Când a adus Domnul înapoi pe prinșii de război ai Sionului, parcă visam.
Psalmii 126:1
Există momente în viață când entuziasmul și încântarea sunt atât de intense încât gesturile și comportamentul aproape că scapă de sub control. Este drept că acestea sunt ocazii rarisime, dar există. Ar putea fi la întoarcerea acasă după o lungă absență, mai ales dacă a fost marcată de privațiuni și lipsuri. Ar putea fi în momentul unei mari reușite sau cu ocazia unei mari împliniri.
Când s-au întors din robia babiloniană, evreii se comportau asemenea vițeilor pe care îi scoți din grajd – țopăiau de bucurie. Încântarea era cu atât mai mare cu cât ei erau conștienți că Dumnezeu, care a permis ducerea lor în robie, era cel care îi aducea acum înapoi. Acesta era semnul că se aflau din nou în favoarea divină. Abaterile lor, care atrăseseră anii de robie, fuseseră iertate. Își simțeau sufletul liber și ușurat de vina trecutului, de rușinea și de oprobiul asupritorilor.
Această imagine a eliberării este o bună ilustrare a situației celor răscumpărați de Domnul dintre oameni, din orice neam, din orice limbă și popor. Ultimele scene ale istoriei păcatului vor fi extrem de stresante pentru rămășița poporului lui Dumnezeu. Supraviețuirea în mijlocul unei lumi revoltate împotriva lui Dumnezeu și a aleșilor Lui, salvarea care vine din cer în ultima clipă vor exercita asupra credincioșilor adevărați cele mai mari presiuni. Și, pe lângă mânia generală împotriva lor, vor mai fi și propriile frământări sufletești cu privire la situația lor înaintea lui Dumnezeu. Nu vor avea o certitudine concretă a acceptării lor de către Dumnezeu și vor depinde de El numai prin credință.
Când se va arăta la est un mic nor care va continua să crească și când va începe să se distingă escorta de îngeri a lui Hristos venind în glorie, cei răscumpărați vor răsufla ușurați și vor tresălta frenetic. Acesta este Dumnezeul lor care vine să-i recupereze. Nu vor mai fi lacrimi, nici despărțiri triste. Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor. Nu va mai fi nimic care să le amenințe viața. Dumnezeu Însuși va fi cu ei.
Cum va putea ființa umană să reziste la o bucurie atât de mare cum nu a mai simțit-o nimeni niciodată?
