GUST

Dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra?
Matei 5:13

Această imagine biblică este puțin neclară pentru noi, care nu ne putem da seama cum și-ar putea pierde sarea gustul. Există anumite diferențe între experiența noastră cu sarea și modul în care se procura sarea pe vremea când predica pe pământ Învățătorul oamenilor. Noi scoatem sarea din măruntaiele pământului, dintr-o salină, unde sarea abundă în stare destul de concentrată pentru a nu fi probleme cu păstrarea gustului ei specific. Apoi îi punem puțin iod, pentru a ne asigura că populația primește doza necesară odată cu sarea consumată.

În vremurile și locurile biblice, sarea era obținută prin evaporarea apei de mare, iar produsul obținut conținea și alte substanțe, care nu permiteau sării să dețină controlul absolut al gustului. Dacă acest produs nu era păstrat cu grijă și era expus ploii, în principal, sarea propriu-zisă era dizolvată din amestec și presupusa sare care mai rămânea își pierdea puterea de a săra. Nemaiavând nicio altă utilitate, materialul fără sare era aruncat la halda de gunoi, ca orice lucru de prisos și nefolositor.

Dacă este să mergem mai departe pe analogia sării cu prezența și efectul creștinilor în viața socială, atunci trebuie să amintim că o concentrare prea mare de sare nu este mai bună decât procentul optim. Aplicația ar trebui să fie că prezența și acțiunea creștinilor în viața socială trebuie să fie echilibrată și foarte bine dozată. Implicarea creștinilor în absolut toate domeniile vieții sociale în concentrație de sută la sută nu este de bun-gust. Cât despre politică și afaceri, suprasaturația de creștinism este cu atât mai problematică. Nici în viața culturală sau religioasă lucrurile nu sunt mai puțin pretențioase.

Bunul-gust cere moderație și echilibru în toate acțiunile creștine, dar mai ales în propria organizare și structură a vieții personale. Odată ce lucrurile degenerează, redresarea devine foarte dificil de realizat. Deci să ne păstrăm bunul-gust, așa cum I-ar plăcea lui Dumnezeu să fim sarea pământului!

Cum aș putea să îmi fac simțită prezența în viața socială, aducând un plus de bine, adevăr și dreptate pentru cei din jur?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor