Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.
1 Ioan 2:15
Ioan vorbește despre dragoste. El este calificat să facă acest lucru. El știe ce este iubirea de Dumnezeu și știe ce este iubirea de lume. Aici el ne pune în gardă: ori iubirea de Dumnezeu, ori iubirea de lume. În acest context, lumea este simbolul păcatului cu toate anexele sale specifice, pe care omul lumesc le caută și pentru care se luptă. Încearcă să se bucure de ele cât poate de mult, aici și acum, fără nicio perspectivă de viitor, fără așteptări, fără speranță, fără credința în ceva mai bun.
Dacă Ioan ne avertizează cu privire la atașamentul de lucruri specifice lumii este pentru că suntem expuși acestui risc. Lumea nu ne înconjoară numai pe dinafară. Mai rău decât lumea din jur este spiritul lumii din noi, cu care ne-am născut și care se manifestă fără nicio dificultate în lipsa unei alegeri morale înțelepte și serioase.
În gândirea lui Ioan, lucrurile se petrec pe două planuri antagonice. Dumnezeu și lucrurile Lui sunt sus, deasupra, și sunt superioare. Lumea și lucrurile ei sunt jos, dedesubt, și sunt inferioare. Sus sunt lumina, adevărul și viața, jos sunt întunericul, minciuna și moartea. Ființa umană are cele două posibilități la îndemână: să-L aleagă pe Dumnezeu – lumina, adevărul și viața – sau să rămână jos – în întuneric, minciună și moarte.
Să nu iubim lumea nu este un lucru natural, ci supranatural, de aceea în puterea umană nu există această posibilitate. Singurul mod de a învinge spiritul lumesc este să ne alipim tare de Dumnezeu și să îndrăznim în această legătură, să ne îndreptăm atenția, emoțiile și gândurile către Dumnezeu, care ne dă această victorie prin puterea Sa. Intrând în sfera de gravitație a lui Dumnezeu, forța de atracție a lumii se va diminua și nu ne va mai putea ține captivi.
Care sunt primele trei lucruri cele mai importante pentru mine care îmi definesc identitatea, scopurile și idealurile? Am ceva de retușat în acest domeniu?
