Vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.
Efeseni 4:13
Maturitatea spirituală este definită ca o îmbinare a credinței cu buna cunoaștere a Fiului lui Dumnezeu. O declarație precum cea din textul de azi ajută la clarificarea nedumeririlor privind perfecțiunea creștină.
Înălțimea staturii plinătății lui Hristos, statutul de adult spiritual și armonia credinței cu cunoștința sunt repetări ale unuia și aceluiași subiect – maturitatea spirituală. Aceasta satisface foarte bine starea de desăvârșire spre care tinde experiența noastră spirituală a tuturor.
Starea de unitate despre care vorbește Pavel aici nu se referă la o uniformitate obliterantă, așa cum ar putea să-și imagineze cineva. Cerințele de autenticitate și de maturitate spirituală nu sunt nici excluzive și nici antagonice.
Astfel că un creștin matur continuă să fie diferit de ceilalți frați ai săi în Hristos și totuși într-o plăcută armonie și sinergie cu aceștia. Imaginea bisericii ca un corp uman ilustrează foarte bine acest adevăr și această realitate practică.
Maturitatea creștină nu este o stare de stagnare care, odată atinsă, îl blochează pe cel în cauză, dincolo de posibilitatea de dezvoltare ulterioară. Statura plinătății lui Hristos este o experiență dinamică de permanentă retușare a ființei umane după modelul divin, „din slavă în slavă”, cum îi place lui Pavel să vorbească despre creșterea în credință.
Această maturitate este rezultatul relației personale cu Hristos, care continuă să se dezvolte de acum și până în veșnicie.
După câți ani de experiență creștină mă aștept să mă apropii de maturitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu?
