Îngerul Domnului tăbărăște în jurul celor ce se tem de El și-i scapă din primejdie.
Psalmii 34:7
În condițiile actuale ale vieții suntem expuși la o mulțime de riscuri și pericole. Unele vin din ostilitatea mediului înconjurător, iar altele, din partea oamenilor marcați de răutate, egoism și interese personale. În aceste condiții avem nevoie de siguranță și asigurare. Ca oameni cu simț practic, am inventat încuietorile și serviciile de pază. Ar trebui să ne simțim apărați, dar nu întotdeauna este așa.
Sentimentul de siguranță nu este neapărat alimentat de sistemele noastre antifurt. Nu o dată s-a întâmplat ca un sistem antifurt performant să fie sustras integral de hoți. Deci nu putem fi chiar într-o siguranță garantată de sistemele noastre de protecție a vieții și bunurilor. Poate exista ceva mai bun și performant.
Versetul 7 din Psalmul 34 ne spune despre un înger păzitor, care este permanent de serviciu în favoarea celor care vor moșteni mântuirea. Această înțelegere ne poate da simțământul de siguranță în cele mai critice situații.
Petru, de exemplu, dormea liniștit în temniță, încătușat alături de soldații romani de pază, iar Maestrul Însuși dormea în timp ce corabia era asaltată de valuri. Tihna este un semn al ocrotirii și călăuzirii divine.
Serviciul îngerilor sfinți nu ne scutește însă de propria responsabilitate de a nu ne expune inutil riscurilor. Când a fost provocat de Satana să Se arunce de pe cornișa templului, Învățătorul oamenilor a refuzat categoric să intre în jocul perfid al diavolului. Suntem datori să ne asumăm uneori riscuri, dar suntem la fel de datori și responsabili să nu întindem coarda prea tare.
Cum apreciez eu serviciul îngerului meu păzitor și cum mă comport atunci când situația cere măsuri de prevedere și siguranță?
