PRINOS

Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos și ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu.
Efeseni 5:2

Dacă Fiul a adus o jertfă personală lui Dumnezeu, acest lucru ne creează și nouă datoria de a face ceva asemănător. El S-a jertfit pentru noi, iar noi suntem datori să ne sacrificăm pentru El. Dacă El S-a dat pe Sine pentru a împlini nevoile oamenilor, și noi trebuie să facem la fel. Jertfirea este un comportament care constituie baza vieții spirituale și fizice.

Toate lucrurile create de Dumnezeu și care se află în jurul nostru au tendința de a se sacrifica pentru a împlini nevoile, dorințele și căutările noastre. Există un fel de aplecare generală a mediului natural de a ne face existența confortabilă și îndestulată. Aceasta este, în ultimă instanță, o formă a purtării de grijă a lui Dumnezeu. În fiecare bucată de pâine de pe mesele noastre este prezentă o jertfă care are legătură cu jertfa lui Hristos.

Prinosul lui Hristos adus Tatălui ca să ne răscumpere din păcat a fost primit cu satisfacție și considerație de către Dumnezeu. Cu acea ocazie, Salvatorul a primit Numele mai presus de orice nume. Prinosul recunoștinței și dedicării noastre va fi de asemenea apreciat de Dumnezeu, care ne va da un nume nou, pe care nu îl cunoaște nimeni în afară de cel care îl poartă.

În economia sacrificiului și a slujirii este loc permanent pentru dezvoltare și afirmare. Pe măsură ce ne maturizăm din punct de vedere spiritual și tindem spre înălțimea staturii plinătății lui Hristos, ne dezvoltăm în mod corespunzător abilitatea și disponibilitatea de a ne investi în proiecte și activități care au în centrul atenției slava lui Dumnezeu și dragostea Sa.

Care este prinosul meu, ce va primi aprecierea lui Dumnezeu și va aduce bucuria Lui, Cel care m-a creat și răscumpărat?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor