RECREAȚIE

Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea.
Exodul 20:10

 

Viața și activitatea umană este marcată de pauze necesare pentru revenire și refacere. În fiecare zi e nevoie de opt ore de somn. În fiecare săptămână e nevoie de o zi liberă, cel puțin. În fiecare an e nevoie de o perioadă de câteva săptămâni de concediu de odihnă. Uneori sunt necesare zile de concediu medical din același motiv întemeiat: pentru refacere, odihnă, revenire și vindecare.

În anii de școală, recreația mare și recreațiile mici prezintă un interes sporit pentru elevi, dar și pentru profesori. Am putea spune că o recreație reușită este urmată aproape sigur de o oră de curs de asemenea reușită. Pauza are valoarea ei și este așteptată uneori cu nerăbdare.

Dumnezeu cunoaște foarte bine nevoia ființei umane de repaus și refacere. De aceea a poruncit o zi de odihnă, transformând recreația în parte a religiei. Odihna de Sabat înseamnă mai mult decât inactivitate obișnuită, cu tot ansamblul de opriri și interdicții. Sfințenia Sabatului face ca pauza și repausul lui să conteze ca un act de închinare adus lui Dumnezeu. Programul Sabatului include în mod fericit experiența închinării publice, cu rugăciuni, cântări și meditație.

Timpul Sabatului este binecuvântat pentru toți membrii familiei. Fiecare trebuie să poată să se bucure de acest privilegiu și fiecare trebuie să-i facă pe ceilalți să se bucure de această favoare. Sabatul este o zi a slujirii reciproce, neegoiste și generoase. Această sărbătoare a facerii și refacerii este și un timp de pregătire pentru viața mai bună și perfectă a veacului ce va veni.

Ce schimbări ar trebui să aplic modului de a sărbători odihna Sabatului pentru a face din aceasta o adevărată zi de refacere, recreație și bucurie sfântă?

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor