Orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
Iacov 1:17
În timp ce Dumnezeu este neschimbător și stabil, întreaga creație se află în mișcare. În zona neprihănită a universului, mișcarea este armonioasă, consensuală și convergentă. Aici, la noi, în zona păcatului și a morții, schimbarea se află sub două influențe antagonice. Avem o schimbare a decăderii și distrugerii și avem o schimbare a vieții și regenerării. În cea mai mare parte dintre cazuri, noi, oamenii, putem opta pentru una dintre ele. Acest lucru ne transferă responsabilitate și devenim obiectul propriilor alegeri.
Pentru că putem alege direcția schimbării, putem beneficia de rezultatul transformării în bine. O asemenea lucrare este opera lui Dumnezeu în contul și spre binele nostru. Îi putem spune acestei schimbări „naștere din nou” sau dezvoltare spirituală. Dumnezeu ne face o propunere de schimbare, face un apel la gândurile și emoțiile noastre și așteaptă un răspuns. Uneori Îl lăsăm să aștepte destul de mult, dar El continuă să ne cheme până când noi răspundem.
Acum începe povestea schimbării noastre, a venirii noastre de la moarte la viață. Duhul Sfânt ne arată situația disperată în care ne aflăm, în timp ce eram convinși că nu este mare lucru de schimbat la noi. Totodată Dumnezeu ne arată și soluția pentru recuperarea noastră: un drum dus-întors la Ghetsimani și Golgota. Când ne întoarcem pe drumul spre Emaus, ne conduce mai aproape de Biblie ca să ne poată schimba inima și să ne poată înveșmânta cu propria Sa neprihănire. Schimbarea nu se oprește niciodată, nici chiar după proslăvirea trupului. În veci de veci, Dumnezeu rămâne stabil, iar noi vom continua să ne mișcăm spre desăvârșirea eternă.
Ce mișcare necesară urmează să facă Dumnezeu în viața mea pentru a mă apropia mai mult de Sine?