Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
Matei 5:37
Nu te speria! Isus nu a intenționat să reducă limbajul nostru la două cuvinte: da și nu. Imaginează-ți un dialog în care interlocutorii ar vorbi doar cu cele două cuvinte monosilabice. Ar fi imposibil. Dimpotrivă. Prin această afirmație, Isus introduce principiul discursului simplu, curat și definit de repere concise.
De ce s-ar mai ocupa Biblia și despre vorbire? Păi.. hai să o spunem fără ocolișuri: la nervi, noi, tinerii, o mai dăm pe varianta interzisă, împrumutăm construcții lingvistice din vocabularul celor care nu au frică de Dumnezeu. Folosim clișee neortodoxe, fraze și strigăte sulfuroase. În altă ordine de idei, scotocim după ambiguitate la fel ca după bănuții din portofel. Folosim multe cuvinte și nu știm ce spunem. Sau utilizăm puține cuvinte și ne mirăm de ce nimeni nu ne ia în considerare. Patinăm prin grădina limbii române și ne trezim în vorbirea noastră cu un buchet de buruieni în cuvinte. Ai da un buchet de buruieni unei fete ce te-a dat pe spate?
Similar, vorbirea trebuie atent folosită. Prin cele două cuvinte — da și nu — Isus ne propune o vorbire cinstită, bazată pe simplitate și repere morale sigure. Un tânăr curat la suflet nu va folosi cuvintele pentru a transmite un mesaj dublu, sau ambiguu. Nu va lăsa răul să se îmbrace în cuvintele sale.
Roagă-te să poți folosi darul vorbirii cu integritate și curăție de inimă.
Provocare: Dacă ai folosit cuvinte josnice în vorbirea ta, de astăzi renunță la ele.