Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis:„Doamne, Dumnezeule! Adu-ți aminte de mine, Te rog, Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta…”
Judecători 16:28
Probabil ești dintre cei care crezi că tăcerea este pasivă. Dacă taci, nu enervezi pe nimeni. Acest mod de existență te face să pierzi din vederile tale forța pe care o are tăcerea. Motivul?
Îți propun să folosești cunoștințele tale despre natură. Gândește-te la acțiunea unui vulcan. Cât de inofensiv pare în perioada lui de inactivitate. Și cât de horror devine când își reia activitatea. Dar partea care marchează discuția noastră este ceea ce poate să scoată din adâncurile sale vulcanul. Observi? Există partea de exterior și o parte a interiorului. Când te oprești la elementele vizibile și scoți din calcul partea nevăzută, uiți de forța tăcută.
Samson a fost judecat în funcție de exteriorul său. Mai era capabil un orb să pericliteze siguranța celor din jur? Niciun filistean nu s-a gândit că undeva, în interiorul sufletului său, Samson avea posibilitatea să apeleze la vocea inimii. Când a făcut-o, vocea sa ascunsă s-a transformat într-un strigăt de ajutor auzit de Dumnezeu.
E suficient să cobori în tainele inimii tale și să începi să strigi după ajutorul divin. Tăcerea este relieful iluminării tale spirituale. Ca să ajungi acolo unde îți dorești, echipamentele exterioare te pot ajuta, dar numai inspirația interioară venită de la Dumnezeu îți va da putere.
Roagă-te să poți asculta strigătele inimii tale.
Provocare: Rupe ritmul alert al vieții și caută tăcerea când Dumnezeu îți vorbește.
